Publicat în Apariţii

Primele traduceri ale editurii Herg Benet!


Două cărți cu un subiect interesant care trezește curiozitatea în cititor și niște coperți pe măsură care îți iau ochii la cât de superb sunt realizate. Ce mai! Dragoste la prima vedere! Pe care dintre ele o veți ferici cu lectura? Sau le veți oferi șansa amândurora?

♛♛♛

„Acest cântec neîmblânzit”, prima carte din seria de două romane „Monștrii din Verity” de Victoria Schwab, în traducerea lui Flavius Ardelean, și „Anomalii” de Colette Freedman și Sadie Turner, în traducerea Laurei Nureldin, au sosit de la tipar la jumătatea lunii aprilie și sunt disponibile pe site-ul editurii și în librăriile partenere.

Acest_cantec_neimblanzit.jpg

Despre „Acest cântec neîmblânzit”

Nimic nu poate asigura liniștea  într-un orașfrânt de război, într-un oraș copleșit de monștri. În acest extraordinar roman fantasy urban al aclamatei autoare Victoria Schwab, o tânără adolescent trebuie să aleagă între calea eroinei sau cea a nelegiuiților, între cea a prieteniei sau a adversarilor, totul cu riscul de a înclina balanța întregului viitor al propriei sale lumi. „Acest cântec neîmblânzit” a ajuns încă din prima săptămână de la lansare pe locul întâi The New York Times Bestsellers List, iar drepturile de ecranizare au fost deja achiziționate de către Sony Entertainment.

Kate Harker și August Flynn sunt moștenitorii unui oraș divizat – un oraș în care violența de zi cu zi a dat naștere unor monștri cât se poate de reali. Tot ceea ce își dorește Kate este să fie la fel de nemiloasă precum tatăl ei, care obligă oamenii să îi plătească pentru protecția pe care le-o oferă împotriva întunericului neînduplecat. Tot ceea ce își dorește August este să devină uman, cu o inimă tot atât de bună precum cea a tatălui său, și să joace un rol mult mai important în sprijinirea celor inocenți – însă cum poate dacă el este chiar unul dintre monștri? Unul care poate să fure sufletul cuiva cu un simplu acord al muzicii? Când se ivește ocazia de a o putea supraveghea pe Kate, care tocmaice a fost dată afară de la cea de a șasea școală și se întoarce astfel acasă, August se dedică în întregime misiunii sale.

Victoria Schwab creează cu măiestrie atmosfera unei metropole tulburate și efervescente, în care eroii sunt puși în fața luptei cu monștrii de pretutindeni – atât cei care îi copleșesc în jur, cât și cei dinlăuntrul lor…

„O nouă lume captivantă și plină de pericole pe care cititorii o vor îndrăgi pentru ritmul alert și terifiant.” (Publishers Weekly)

„O poveste cu o atât de întunecată precizie a textului, încât mai mult ca sigur îți va provoca fiori pe șira spinării.” (Booklist)

„Debordant de energică, această carte este întocmai biletul pentru o noapte neîntreruptă de lectură.” (Kirkus Reviews)

Citiți un fragment pe Pălărisme.ro.

♛♛♛

Anomalii.jpg

Despre „Anomalii”

În viitor, nu mai există boală. Nu mai există război. Nu mai există nemulțumire. Toți cetățenii sunt membri supuși ai Guvernării Globale. Însă o singură vară este pe cale să schimbe totul. Keeva Tee tocmai a împlinit cincisprezece ani. Este pe punctul de a pleca în mult așteptata excursie la Tabăra Monarch, pentru a primi imprimarea celui care i-a fost desemnat partener de viață. Dar în clipele fericite și lipsite de griji petrecute în Comunitatea Oceanică a auzit și zvonurile de temut despre “anomalii” – cetățeni care nu pot fi imprimați. Iar când Keeva ajunge la Tabăra Monarch, cel mai întunecat coșmar al ei devine realitate – este și ea o anomalie. Din acel moment, începe să se îndoiască de toate convingerile din trecut. Dacă libertatea și individualitatea au fost sacrificate de dragul siguranței? Găsind un avertisment scrijelit sub patul din tabără, Keeva începe să înțeleagă: revolta va fi pedepsită, dezacordul nu este o opțiune, iar răzvrătiții vor fi anihilați.

„O carte vibrantă.” (Russel Brand)

„O aventură amețitoare.” (Max Beesley)

„O poveste cu un ritm alert și captivant care confirmă că trebuie să luptăm pentru ceea ce ne face pe fiecare dintre noi speciali și unici.” (Randy Jackson)

capture-20161017-044417

Publicat în Uncategorized

Știai? Nu știai! 6 lucruri despre Academia Vampirilor carte&film


Teo vă prezintă câteva curiozități legate de seria Academia Vampirilor (carte & film)! ^_^

Din dragoste pentru carti

Săptămâna aceasta mi-am permis să scriu postarea din cadrul acestei rubrici și am ales să vă prezint 6 lucruri mai puțin cunoscute despre o carte și un film care m-au obsedat de mai bine de 6 ani. Pot spune cu mâna pe inimă că seria Academia Vampirilor de Richelle Mead a fost piatra de temelie a formării mele ca cititor și bookaholic, motiv pentru care ea va rămâne consacrată pentru mine, indiferent de cărțile pe care le voi lectura în viitor.

Și, ca să nu mă mai lungesc, mai jos vă prezint cele 6 curiozități legate de Academia Vampirilor carte & film.

1.Până și cei mai faimoși oameni au parte de accidente banale. Un lucru pe care foarte puțină lume îl știe este faptul că actorul Cameron Monaghan, cel care l-a înterpretat pe Mason Ashford în film, și-a rupt mâna în timpul filmărilor, lucru care se observă foarte clar…

Vezi articol original 425 de cuvinte mai mult

Publicat în About, Tag-uri şi lepşe

Leapșa printre cărțile contemporane românești


b7cd273c54379185e2ecc79ca06d6034

O leapșă tare faină preluată de la Cătălina (Porția de citit) și Adriana (Prefață de carte).

Primul autor român contemporan – ce carte ai citit?

Chris Simion – Ce ne spunem când nu ne vorbim. (recenzia aici)

hyperliteratura-ce-ne-spunem-recenzie

De la ce autor român contemporan ai citit cele mai multe cărți?

Corina Cîndea. Am citit 7 cărți și jumătate! Se pune, nu? Chiar dacă doar 5 dintre cărțile sale s-au publicat până acum, eu le-am citit pe toate pe Wattpad, așteptând cu sufletul la gură fiecare capitol ce urma. Pe locul doi se clasează Monica Ramirez cu seria mea de suflet Alina Marinescu (6 volume). În curând vor urma și celelalte cărți ale autoarei și locurile se vor putea schimba. Iar pe locul al treilea, se află Oana Arion cu seria Nemuritor, unde am citit doar primele 3 volume, de altfel singurele apărute. Îl așteptăm pe următorul, cici!

Cuplul preferat din cărțile românești contemporane.

Aș putea să nu răspund la această cerință? Nu de alta, dar sunt mai multe de enumerat, fiecare a avut ceva special care m-a atras. Fie, o fac și pe asta atunci. Printre multele cupluri care m-au ținut aproape și m-au fascinat, se numără și cel format din Aria & Hunter (Triplu H, vol. 2). Pur și simplu, i-am adorat pentru chimia intensă, aproape palpabilă care exista între ei doi. Deși la început nu dădeau semne că ar putea fi ceva acolo, a fost nevoie doar de un catalizator (pe nume Hayley!) care să le zdruncine viețile și să-i facă să-și recunoască sentimentele.

Eroul din cărțile românești contemporane în mâinile căruia ți-ai pune viața?

Merg pe mâna lui Marius Stephano, care are deja grijă de mine, indiferent unde se află.

Fantasy sau romance românesc?

Ambele. Împreună sau separat, nu contează!

Cărți românești – nume românești? Sau cărți românești – nume străine?

Nu am preferințe. Atât timp cât mă prind, n-are importanță sub ce nume sunt semnate.

Eroina preferată?

Pe de o parte, Rose Hathaway, iar pe de altă parte, Alina Marinescu.

Ultima carte românească citită?

Visucy de Zanuka Lisandros (Ioana Dumitrăchescu)

img_20170411_171622

Care este următoarea carte semnată de un autor român contemporan pe care ți-ai propus să o citești?

Tentații de Corina Ozon.

IMG_20170412_115748

Un mesaj pentru autorii români contemporani.

Să nu vă opriți vreodată din scris, fiindcă o faceți foarte bine! ^^

Le provoc mai departe pe: Duca de la Reader’s RepublicTeo de la Din dragoste pentru cărțiSimona de la Adventures after tea și Simona de la Shattering Words.

8

Publicat în Reviews

„Visucy” de Zanuka Lisandros (recenzie)


IMG_20170331_180945

Descriere

Într-o lume în care ocultismul era interzis cu desăvârșire, Karina, rămâne singura lucrătoare în lumină. Ea iubește să ajute oamenii să își vindece rănile interioare. Pe urmele ei apar un bărbat misterios (fără nume) și organizațiile secrete ce o vor închide într-un vis. Fără să-și dea seama, Karina își pierde adevărata identitate. Trăiește în vis? Trăiește în realitate? Zi de zi pe buzele ei vine întrebarea: “cine sunt eu cu adevărat?”

Chinul acesta o duce spre descoperirea unor lucruri terifiante despre propria persoană dar și despre cei din jurul ei. Trădarea, drama, dragostea sunt elemente ce o duc spre Adevăr. Când credea ca a descoperit Adevărul alte informații vin în calea ei și îi distrug visele și speranțele. Deși greu de descoperit, Realitatea este ceva la care nici măcar nu se aștepta…

Universul tău nu este cel pe care-l crezi. Este cel pe care nu-l vezi!

Romanul Visucy este un thriller psihologic ce îți va da mari semne de întrebare și bătăi de cap. Vei dori să cunoști mai multe despre viața ta și să te întrebi “oare trăiesc într-o iluzie a minții sau este realitatea mea?”

Gândurile mele

Îi mulțumesc autoarei și Editurii Celestium pentru exemplarul oferit!

Dacă te-ai trezi într-o zi că nu mai ești în stare să deosebești realitatea de simpla iluzie creată de mintea ta, cum ai reacționa? Ai pune totul pe un început de nebunie sau ai încerca să găsești care este una și care este cealaltă, pentru a (re)aduce echilibrul ce exista odată în viața ta?

Nu cred că am mai citit până acum vreo carte care să debuteze cu epilogul sau, cel puțin, nu-mi amintesc în acest moment să o fi făcut. Citind cele câteva paragrafe, deja îmi făceam zeci de gânduri despre ce avea să mă aștepte pe mai departe, odată ce paginile se vor furișa rapid printre degetele mele. Acest epilog nu-mi dădea prea mari speranțe că totul avea să se termine cu bine. Totuși, micul episod descris mă intriga atât de mult, încât să vreau să descopăr întâmplările ce au condus la el. Ce a urmat, a fost o surpriză la care nu mă așteptam. Una plăcută însă.

„Sunt ani buni de când manipulatorii se joacă așa cu mintea mea. În fiecare seară când adorm, există posibilitatea să nu mă mai trezesc. Simt că nu pot să controlez aceste lucruri. Ei sunt mult mai puternici decât mine.”

25 martie 2050. Ar putea fi o zi ca oricare alta pentru altcineva, dar pentru Karina este mai mult de atât. Este o nouă zi de supraviețuire pentru ea. Are șansa de a mai respira pentru alte câteva ore. Coșmarul ce l-a avut, aproape că a omorât-o, dar a reușit să-l dea gata și pe acesta, la fel cum a făcut și cu celelalte. Dar teama că într-o zi nu se va mai trezi este acolo, foarte prezentă, ținând să-i amintească că nu va fi mereu așa, că nu va izbândi de fiecare dată asupra lor.

Într-o societate care-ți controlează fiecare mișcare în parte, gândul că somnul ce ne îmbie să ne pierdem frumos în mrejele sale ar putea să fie chiar sfârșitul, creionează în viața personajelor posibilitatea crudă de a nu mai deschide ochii vreodată. Șansa de a adormi pe veci nu este ceva la care să speri prea curând. Nu când tânăra femeie mai are atâtea de făcut pentru cei din jur.

„Acest card trebuie validat de fiecare dată când te întâlnești cu cineva, când te trezești, când te pui la somn, când mănânci, când pleci pe undeva, când scoți bani din bancomat, când mergi la cumpărături.”

De când se știe, Karina a dorit să ajute oamenii. Este ceva de care se simte legată și fără de care nu ar putea trăi. Zi de zi, aceasta se afla la cabinetul său, unde își primea pacienții și îi ajuta să-și rezolve diversele probleme de sănătate sau de suflet, intrând în contact cu trecutul și viața lor prezentă. Fata dorea să-i „trezească” pe oameni și să le aducă lumina în fața ochilor, ceea ce unii refuzau să o vadă cu adevărat. Cu atât mai mult, s-o accepte ca atare.

„Acum, în aceste vremuri, în care Biserica a interzis cu desăvârșire orice formă de autocunoaștere, s-a ajuns și la amenzi usturătoare iar cei care practicau orice alt cult erau trimiși la închisoare. Eu însă sunt aici pentru că am rămas singura care poate să mai schimbe ceva. Oamenii au încredere în mine pentru că eu le spun cele mai adânci secrete. Dar toți ceilalți nu mai sunt așa. Auzisem că mai demult erau oameni care se ocupau de vindecarea pacienților și mulți trăiau mai mult decât își imaginau. Astăzi, doctorii se ocupă de moartea pacienților și ei ascultă orbește de acești criminali care nu știu ce este sufletul, mintea și trupul. Ci doar ce sunt medicamentele. Și cum se pot utiliza astfel încât pacienții să trăiască mai puțin decât este necesar.”

Lucrurile încep să se precipite atunci când memoria începe să-i joace feste, aruncându-i dinaintea ochilor flashback-uri desprinse parcă dintr-o altă viață, una pe care nu-și amintește să o fi trăit. Să nu mai punem la socoteală și anumite momente din prezent ce-i sunt complet străine, ca și cum acestea nu s-ar fi întâmplat niciodată. Problema este, însă, că bărbații care tot apar în viața ei, susțin contrariul, iar ea știe că nu i-a mai văzut până acum și, cu atât mai mult, să-i fi primit în viața sa ca mai mult. Iar față de unul dintre ei, „bărbatul fără nume” ce se află pe urmele sale, simte în mod special că l-a mai întâlnit cândva, dar nu își poate aminti deloc acele clipe.

Confuzia, incertitudinile, amintirile necunoscute și lipsa unor piese puzzle din mintea sa o demoralizează atât de mult, încât senzația de a nu mai știi cărei realități aparține de fapt, îi îngrădește încrederea în sine. Nu mai știe cine este cu adevărat, ce a făcut în toți acești ani și în cine să se mai încreadă, atâta timp când nici măcar în ea nu mai poate avea.

„Niciodată nu ne cunoaștem cu adevărat. Nu știm cine suntem. Spunem că știm dar ce mult ne înșelăm. Undeva adânc, o altă parte a noastră iese la iveală.”

Pe lângă povestea Karinei, o descoperim pe cea a măicuței Alide și a preotului Dan. De data asta, facem o incursiune în anul 1990, un an periclitat de războiul Bisericii contra spiritualității, unde descoperim că între tânăra noastră și Alide exista o legătură profundă, foarte puternică. De asemenea, un eveniment ce a avut loc în această perioadă, un fel de legământ de iubire pe care măicuța l-a făcut, se revarsă acum asupra vieții sale actuale, având consecințe pe măsură.

IMG_20170331_195246

Cele două povești alternează continuu una cu cealaltă, dezvăluindu-ne câte o piesă din puzzle-ul ce ne va aștepta într-un final. Ambele femei luptă să se (re)găsească pe ele înseși, dar anumite forțe exterioare nu le lasă și le zăpăcesc în așa măsură, încât să nu mai perceapă ce este bine și ce este rău. Va reuși oare Karina să găsească Adevărul și să-l împărtășească apoi cu cei de lângă ea? Sau se va pierde pentru totdeauna în propriile amintiri și iluzii de moment? Ce legământ a fost nevoită să facă Alide, de prezentul este cel care suferă de pe urma lui? Asta sunteți nevoiți să descoperiți singuri!

Pe parcursul lecturii, trebuie să recunosc că uneori m-am simțit ca picată din cer, fiindcă nu înțelegeam ce se întâmplă și în ce moment al acțiunii mă aflu. Dar dorința de a ajunge la final, pentru a mi se elucida unele lucruri, era mult mai mare, ca să vreau să renunț. Mi-a plăcut ideea abordată, a fost una pe care nu am mai întâlnit-o. Consider însă că ar mai fi fost loc de aprofundat subiectul și de a-l face ceva mai credibil.

Nota mea: 3.5/5

nota-3,5

*Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii.

capture-20160928-044054

Publicat în Apariţii

„Cu tine capăt glas” – un debut de excepție


17807001_1300188886696213_1666684716_n

Bibliocarti anunță apariţia volumului de poezii „Cu tine capăt glas” de Roberto Kuzmanovic.

După ce a purces la fondarea a câtorva proiecte culturale de-a lungul timpului, Roberto Kuzmanovic, activând până acum ca promoter cultural, aduce în atenția cititorilor avizați, o poezie altfel decât cea cu care ne-am obișnuit.

Despre ce este vorba? „Cu tine capăt glas” este o colecţie de poezii inedite, altfel, o combinaţie de filozofie, fantastic, mitologic şi realism prin care, poetul introduce cititorii într-o transă a lirismului, într-o lume cu măşti transparente în care alegerea de a privi în spatele cortinei îţi aparţine.

Cartea „Cu tine capăt glas” este disponibilă pentru precomandă începând cu data de 5 aprilie 2017 și se găsește la Librăria on-line Bibliocarti.com sau pe site-ul autorului KRoberto.com.

Scriitoarea Cornelia Vîju spunea despre autor „Este interesant cum un tânăr precum Roberto, la vârsta la care-i citisem primele poezii, conştientiza dilemele vieţii, care – de ce să nu recunoaştem? – ar trebui să apară mult mai târziu în viaţa noastră.”

Mi-era dor nostalgic, te exploram 
în orice ființă chiar și himerică 
Ochii năstrușnici, năluci cunoscute, 
îndoliați, față în față cu miraza spartă
scrutând ca o garguie cocoțată pe Notre-Dame
spre gândacii mici cât niște gămălii de ace 
striviți de ancora unei rațiuni/ ascultată ca o mezzosoprană.

Din volumul de poezii „Cu tine capăt glas”, de Roberto Kuzmanovic.

„Să i se fi lipit de suflet acel vis hardian de a fi „departe de lumea dezlănţuită”, sau să fi fost o stofă care nu s-a lăsat croită pe tiparul zilei de azi? Sunt întrebări care pot la fel de bine rămâne fără răspuns pentru noi ceilalţi, atâta timp cât debutantul în ale poeziei se va strădui să le afle în interiorul său. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, aflându-le, cu siguranţă ni le va aduce la cunoştinţă şi nouă, aşa cum a oferit deja câteva indicii prin primul său volum de versuri, „Cu tine capăt glas”.” Răzvan Nicula

Roberto Kuzmanovic este scriitor și publicist, prezent în diverse reviste (Arena Literară, 2017, Itaca, 2016, Contact Internațional, 2012 etc.), antologii (Conviețuiri, Ed. Betta, 2016, Scrieri alese, 2013) și publicații on-line și/sau tipărite, unde a semnat nenumărate texte de opinii, recenzii literare, comunicate de presă, știri, interviuri, schițe umoristice, poezie și proză.

« UN DEBUT EDITORIAL DE EXCEPȚIE! Azi e la debutul său editorial și asta îi pare simplu, aproape de modestie. Chiar dacă poezia sa revendică, solicită cu putere și originalitate, un verb orgolios și o metaforă scânteietoare. Am rămas pe gânduri o îndelungată vreme, înainte să scriu aceste cuvinte, studiindu-i bine manuscrisul, căutându-i capcanele, și nu doar fiindcă mica sa introducere mă avertiza, ca și pe dumneavoastră, cititori, că „Eu nu sunt scriitor, nici poet, probabil doar un mim care se scaldă într-o mare de cuvinte și le așază într-o ordine menită să ridice semne de întrebare sau mai cu seamă, pentru ca oamenii să își ridice ironic sprâncenele.” Dar în capăt am reușit să îmi dezvălui relația strânsă dintre sensibilitatea sa creatoare și urmele pe care i le-au lăsat lecturile, dar și prezența unor tehnici poetice bine însușite. » HORIA MUNTENUȘ

Pentru cei interesați să precomande acum volumul de poezii „Cu tine capăt glas” – click pe link (http://bibliocarti.com/cu-tine-capat-glas-roberto-kuzmanovic/).

capture-20161017-044417

Publicat în Reviews

Dincolo de timp (Nemuritor #3) de Oana Arion (recenzie)


IMG_20170313_184124

Descriere – păreri

Într-o lume modernă ce pare total lipsită de mituri, Oana Arion reînvie legende eterne şi creaturi arhetipale, punând cititorul faţă în faţă cu supranaturalul tăgăduit care adesea se ascunde în întuneric şi umbre, lăsând impresia de inexistent. „Dacă eu nu văd, nu înseamnă că nu există” – această frază devine laitmotiv şi mantră a întregii acţiuni. Peste toate, o iubire altfel şi neconvenţională poartă cititorul într-o aventură cu adevărat inedită care transformă seria „Nemuritor” într-o lectură originală în care riscul, pericolul şi clipele fierbinţi capătă dimensiuni nebănuite.  Chick Lit Magazine

Seria Nemuritor aduce în prim plan lumea misterioasă a legendelor străvechi, pe care autoarea ne-o dezvăluie picătură cu picătură într-un stil alert și plin de naturalețe. Magia, ritualurile străvechi și ființele supranaturale se infiltrează neștiute în cotidianul populat cu personaje extrem de bine creionate, tridimensionale, alături de care trăiești aventuri pe muchie de cuțit fără să ai timp să-ți tragi răsuflarea. Atenție, produce dependență încă de la primele rânduri! – Monica Ramirez

Indiferent că sunteți sau nu iubitori ai genului fantasy, trebuie să citiți neapărat cărțile Oanei Arion, pentru că sunt scrise atât de bine și cu așa o lejeritate, încât nu au cum să nu vă placă! O să vă îndrăgostiți de Victoria cea amuzantă și curajoasă, de Arrio cel arogant și de Ian cel autoritar. Veți râde, vă veți întrista, veți trece de la agonie la extaz, veți sta ca pe ace, nerăbdători să aflați povestea mai departe. Veți „trăi” cărțile, pentru că nu se pot citi altfel.  Porția de Citit

Gândurile mele

Printre pași de dans, mișcări grațioase, atingeri electrizante și ochi curioși, ne lăsăm purtați de val pe notele pline de muzicalitate ale nemuritorilor și debutăm cu uniunea dintre doi vârcolaci, eveniment la care iau parte și eroii noștri. Dar, deși aceștia încearcă să se comporte cât mai normal, acționând ca și cum nu ar ascunde nimic inimaginabil (pentru noi, muritorii de rând) și fiind foarte vigilenți în discuțiile cu cei din jur, pentru a nu da de bănuit, neliniștea plutește în aer tot mai pregnant, iar Victoria se simte încolțită de toate privirile ce îi urmăresc avid fiecare gest în parte. 

Din mulțimea invitaților la nuntă, se remarcă însă, în mod special, gemenii Adriel și Mato, „doi nemuritori care se cred mai mult decât sunt”, după cum ni-i prezintă Arrio și „cuplul”, impropriu spus astfel, Erden și Wulina, un vampir destul de bătrân (teoretic), și o vrăjitoare, care vor avea un rol destul de important în carte.

S-ar părea că toată lumea cunoaște deja faptul că Victoria este Stăpâna Argintului, oricât au încercat personajele noastre să ascundă adevărul. Dar acest lucru este irelevant, când ceea ce vor nemuritorii să știe, este dacă tânăra s-a ales cu ceva de pe urma blestemului. O serie de evenimente neplăcute o vor incrimina pe Victoria de niște lucruri pe care nu le-a făcut, doar pentru a ieși la iveală puterile pe care ea le-ar deține sau nu după tot ce s-a întâmplat.

victoria grey-vert

La scurt timp după nuntă, Liam și prietena sa, Candice, trec pe la Coquette, unde fata noastră își făcea de lucru cu niște facturi. Polițistul încearcă, pentru a nu știu câta oară, să o facă pe Victoria să-i acorde măcar o șansă iubitei sale. Dar ceea ce urma să fie o acceptare din partea ei la adresa prietenei lui Liam, se transformă într-un fiasco total. Vorbele gândite de Victoria sunt influențate de o voce din capul său și ajung a fi rostite cu glas tare, fără să vrea, chiar de ea, martori fiindu-i toată clientela cafenelei. Deși nu era chiar vina ei, mintea nepărând a fi conectată cu gura în acel moment, în urma izbucnirii sale se alege cu repercusiuni destul de grave.

Măcinată de regrete și vinovăție, roșcata ia legătura cu Candice pentru a-și putea repara cât de cât greșeala, dar se trezește așteptându-o pe fată, fără ca aceasta să își mai facă însă apariția. Crezând că a fost doar o mică răzbunare din partea tinerei, Victoria nu se aștepta în niciun caz că, în următoarea zi, avea să fie arestată pentru moartea Candicei. Pe lângă asta, se găsește în fața unui Liam care exprima doar ură față de persoana ei. Sau să fie îndreptată către altcineva? În urma acestei situații, aparent fără cale de ieșire, Coquette are parte de numeroși clienți ce deveniseră foarte curioși în privința așa-zisei asasine.

„”La naiba cu tot”[…] Oare când se vor termina necazurile? De aproape un an, viața mea se dăduse complet peste cap. Și cândte gândești că îmi dorisem atât de mult o viață activă și plină de acțiune. Na, acțiune!”

Noroc cu prietenii săi nemuritori, care au legături mai în toată lumea, cunoștințe ce lucrează în majoritatea domeniilor existente. Ian o aduce pe Sonja, o tânără avocată metamorfă, care mi-a plăcut din prima clipă! Este atât de neconformistă, plină de viață și total indiferentă la ceea ce se poartă în materie de modă, având un stil propriu, fără seamăn, încât nu ai cum să nu o îndrăgești. Deși Victoria pare ușor suspicioasă în privința ei, părerea i se schimbă instantaneu și ajung bune prietene, fapt ce nu se schimbă pe tot parcursul lecturii. Sonja se putea transforma în orice, cu excepția reptilelor și a păsărilor. De asemenea, are și un animal favorit, căruia îi poate lua oricând dorește forma: pisica.

După acest episod nefericit, cineva găsește amuzant faptul de a face glume pe seama ei, sunându-o de câteva ori cu număr necunoscut, fără însă a spune ceva, ceea ce pe Victoria începea s-o cam enerveze. Deși aceste apeluri încetează, crezând că a scăpat, tânăra se trezește cu sursa răutăților chiar la ușă, Mato, unul din gemenii care se tot aflase prin preajma ei în ultima vreme. Acesta se autoinvită în apartamentul roșcatei, folosindu-se de hipnoză pentru a-și putea impune voința. Până atunci, nimeni nu reușise s-o constrângă pe V., dar iată că este un început pentru toate.

„- Cineva are nevoie de puterea ta minunată. Se pare însă că nu o poți folosi decât atunci când trăiești emoții foarte intense. Așa că aici intervin eu. Voi avea grijă ca de acum înainte să simți totul amplificat. Și ca lucrurile să meargă fără probleme, voi adăuga și un strop din hipnoza pe care o simți acum.”

Ascultând ceea ce geamănul malefic îi spunea, Victoria reușește să scape de sub hipnoza nemuritorului, la timp pentru a fi salvată de tipa nouă, Sonja, care îi vine de hac idiotului. În scurt timp, apartamentul se umple de nemuritori. Pe lângă prietenii săi, își fac apariția și Erden cu Wulina, principalii vinovați pentru ce s-a întâmplat până acum. Astfel, aflăm o povestioară interesantă și tare tristă de la „bătrânul” vampir, un fragment de viața sa la care nu poți să rămâi indiferent. Acesta dorea să o readucă la viață pe iubita lui din tinerețe, Kadyn, dar avea mare nevoie de puterile Victoriei pentru a reuși acest lucru.

Deși tânăra voia să-l ajute cu dragă inimă, ea ar putea plăti cu propria viață în schimbul acestei provocări, ceea ce nu-și dorea nimeni. Însă, îndrăgostit peste măsură și purtând o dragoste ce devenise în cele din urmă una obsesivă, Erden voia cu orice preț ca Victoria să-l ajute, nepăsându-i că ea putea să-și piardă astfel viața. Neacceptând refuzul, vampirul îi amenință că o va ucide pe tânără și pe toți cei la care ține. Iar ca această „ieșire” să fie totală, Wulina aruncă nepăsătoare niște cuvinte cu scopul de a-i convinge: Eithne, marea iubire a lui Ian, trăia, iar vrăjitoarea știa unde se află.

Dacă eroii noștri vor reuși să scape de acest „cuplu” ciudat și nu vor risca viața lui V. pentru asta, rămâne să descoperiți voi.

arrio raul-vert.jpg

Nu pot să nu observ evoluția frumoasă de-a lungul seriei a Victoriei. Obiceiul de a face tot ce-o taie căpățâna nu s-a schimbat însă, punerea vieții sale în pericol fiind prea puțin importantă, atunci când cei la care ține au de suferit. Totuși, tinerei îi merge revoltător de bine și are mare noroc că încă mai trăiește, altfel nu știu ce s-ar fi întâmplat de n-am mai fi avut-o pe fata noastră prin peisaj.

„- Trebuie să știi ceva, continuă ea și am citit un soi de milă în privirea pe care mi-a aruncat-o. Blestemele ca cel pe care îl porți în tine vin câte…trei.”

Arrio a rămas la fel de fermecător ca întotdeauna. Adevărul e că nici nu se putea altfel. Că vrea, că nu vrea, atrage privirile mai ceva decât trag albinele la miere. Întunecat, tandru și de o eleganță aparte, vampirul este același bărbat pe care-l știm încă de la început, doar că, acum, dragostea face parte constant din viața lui, lăsându-și amprenta feerică asupra sa. Numai Victoria putea să facă asta, dacă e să fim sinceri. A fost totuși un moment în carte ce m-a enervat, dar mă bucur că, de fapt, altele erau gândurile sale în acea privință și că totul a fost doar o confuzie. Oricât îmi este el de drag, nu-l vedeam bine, de nu-și schimba atitudinea.

Ian este… Ian. Postura dominantă, absolut irezistibilă, duritatea și șarmul caracteristic sunt parte integrantă din el. Nu credeam că aș putea să-l văd altfel decât așa. Autoarea are însă grijă să-l pună într-o altă lumină: una mai vulnerabilă, nebun de iubire și fără voință proprie. Parcă nu mai era Ian al nostru! La cât de rațional îl știam, acest volum mi-a dat peste nas fără doar și poate. Echilibrul său a cam avut de suferit, atunci când a primit vestea despre Eithne, și nu pot să-l condamn. Oricine, în situația lui, ar fi putut avea de pătimit astfel. Iar ceea ce va face spre final, este un act plin de curaj, pe care nu pot să nu-l aplaud, chiar dacă inima-i va ajunge bucățele din nou și, implicit, se pare că și a noastră-i va urma drumul. Mulțumim, cici!

„De Ian mă leagă o prietenie stranie, având în vedere că ne-am cunoscut în condiții excepționale și că el face parte dintr-o altă lume, una pe care muritorii de rând nu au șansa să o cunoască. Aventurile noastre au implicat, în cele nouă luni de când ne cunoaștem, blesteme străvechi, răpiri, lupte și situații care păreau fără ieșire. Dar am supraviețuit și mi-am câștigat dreptul de a face parte din această lume întunecată și plină de secrete.”

Liam nu a apărut el prea mult pe aici, dar nu merita deloc acel „perete” de care a ajuns să se lovească pe parcurs. În orice caz, a durat cam multicel până ce polițistul a aflat adevărul despre ființele supranaturale de care se știa că există doar în legende și povești. Nu mai spun că a reacționat destul de bine la veștile primite. Și nu doar el! Chiar și sora Victoriei, Dodo, care aflase mai din timp, a fost la fel de receptivă în asimilarea acestor noutăți.

Ca Oana să ne mai condimenteze puțin viețile, senzație pe care tot am regăsit-o de când am început lectura acestei serii fascinante, aflăm că există un leac pentru vampirism. Un leac ce îl poate ajuta pe Arrio să redevină om, ceea ce înseamnă și că i-ar putea oferi șansa de a fi alături de Victoria pentru tot restul vieții sale, îmbătrânind frumos împreună. Totuși, mă întreb dacă, în caz că acest leac va fi totuși posibil, vampirul va rămâne la vârsta la care a fost omorât și apoi „trezit” sau aceste sute de ani ce au trecut peste el îi vor fi fatale? Nu pot să nu mă gândesc la asta. Rămâne de văzut ce ne așteaptă în continuare.

Așa cum ne-a obișnuit autoarea, avem parte de un volum dinamic, captivant și plin de răsturnări de situație. Misterul, paranormalul și zdruncinările din temelii ale vieții personajelor sunt nelipsite din peisaj, iar poveștile acestora rămân în sufletele noastre… chiar și dincolo de timp!

Nota mea: 5+/5

nota-5

capture-20160928-044054

Publicat în Apariţii, Uncategorized

Crux Publishing deschide oficial Târgul de Carte Final Frontier 2017!


invitatie eveniment Crux Publishing Final Frontier 2017.jpg
Editura Crux Publishing are onoarea de a deschide oficial Târgul de Carte Final Frontier 2017 sâmbătă, 1 aprilie, de la ora 12.00 la Casa Artelor din București (Bulevardul Mircea Voda, Nr. 5), cu evenimentul Realism în lumi imaginare din Nlithia și până în America fascistă, moderat de scriitorul Șerban Andrei Mazilu. După o scurtă introducere în elementele de realism în literatura science-fiction și fantasy, editura are plăcerea de a lansa noutățile din această primăvară:

12.15 – 12.30: Romanul high fantasy Inima Dragonului, de scriitorul Mircea M. Țara

Invitat special: Dragoș C. Butuzea (promotor cultural)

Vă urăm bun venit în Nisal, Cetatea Zăpezilor, paradis al artiștilor și al magicienilor, oraș zguduit din temelii în urma unui complot sinistru. Prinși la mijloc, Lied, un bard cu talente ce depășesc cu mult o ureche muzicală, alături de banda lui de hoți de buzunare, au de înfruntat demoni străvechi, armata Umbrelor și magia neagră abil mânuită de Magiștrii regatului. Dar dușmanul lor cel mai mare este timpul. Astfel că oameni, liandrini, zollany și dragoni legendari treziți din negura amintirilor trebuie să lupte împreună pentru a împiedica distrugerea iminentă a Nisalului. Miza? Inima Dragonului, un artefact ce îi oferă posesorului ei putere nelimitată și capacitatea de a distruge sau de a reface lumea.

Inima dragonului este un poem în proză și un roman de aventuri care ne cucerește fără să ne dăm seama. De la peisajele cu un farmec neobișnuit, la dialogurile antrenante, de la momente intense de acțiune și până la umorul fin al unor personaje, totul este impecabil executat pentru a-i oferi cititorului o cursă contra cronometru ce îl va ține cu sufletul la gură.

12.30 – 12.45: Romanul science-fiction Amendamentul Dawson, de Ciprian Mitoceanu

Invitat special: Oliviu Crâznic (scriitor, critic literar)

Pe măsură ce începem să cuprindem cu mintea motivațiile care stau la baza noului sistem politic imaginat de autor în America unui viitor nu chiar atât de îndepărtat pe cât ne-am dori, romanul Amendamentul Dawson  ne lovește cu forța unui șoc electric. Prin ochii personajului principal trăim în fiecare secundă absurdul unei lumi care, în numele meritocrației și a sacrificiului individual în sprijinul binelui general, capătă forma unui sistem totalitarist (vechi, dar totuși nou) ce i-ar face pe Stalin, Hitler sau Pol Pot să pară niște diletanți.

În stilul alert care l-a consacrat ca scriitor de thriller sci-fi, Ciprian Mitoceanu ne invită să luăm parte la o luptă pe viață și pe moarte între Om și Sistem, căci peste tot în America se vorbește numai despre cel de-al doilea Amendament Dawson. John Barton însă nu are prea mult timp să stea la discuții. Vânat zi și noapte ca un animal, el este hotărât totuși să nu cedeze fără luptă. În spatele cortinei, congresmanul Dawson controlează jocul, dar surprizele nu îl ocolesc nici pe el…

Vă așteptăm așadar la Târgul de Carte Final Frontier 2017 în zilele de 1 și 2 aprilie cu reduceri între 25% și 50% la toate titlurile, invitați de seamă, produse promoționale și multe alte surprize! Și nu uitați, ne întâlnim la ora 12.00 pentru a da startul celui mai așteptat festival dedicat iubitorilor de science fiction și fantasy!

Pentru informații suplimentare, știri și detalii cu privire la editura Crux Publishing, vă rugăm să accesați http://www.cruxed.ro.

capture-20161017-044417