Publicat în Apariţii

Lansare de carte: STIRPEA DRĂCULEŞTILOR de RADU NEGRESCU-SUŢU


Stirpea Draculestilor 01.jpg

Lansare de carte – Eveniment găzduit de Palatul Suțu

STIRPEA DRĂCULEŞTILOR de RADU NEGRESCU-SUŢU

Palatul Suțu găzduiește marți, 27 iunie, ora 19.00, evenimentul de lansare al volumului Stirpea Drăculeștilor. Pseudocronică a Familiei Suţu (dialog imaginat cu colonelul principe Dimitrie Scarlat Suţu), de Radu Negrescu-Suțu, publicat de Editura Corint în cadrul colecției Istorie cu blazon.

Acest nou titlu al colecției Istorie cu blazon,S tirpea Drăculeștilor, este povestea adevărată a familiei Suțu și o incursiune captivantă de-alungul a trei secole de istorie remarcabilă. Este un volum care surprinde prin abilitatea autorului de a-și spune povestea fără a-și idealiza strămoșii, îi ironizează elegant și le recunoaște meritele cu tact și rafinament.

„Cartea este o monografie aproape exhaustivă a familiei Suţu, care va reprezenta, cu siguranţă, de acum înainte, reperul funda­mental în cunoaşterea istoriei şi a genealogiei acestei familii. Nu este însă cartea istoriei unei singure familii. Urmărind cu inepui­zabilă răbdare alianţele matrimoniale şi înrudirile familiei sale, Radu Negrescu‑Suţu ne familiarizează şi cu alte ilustre familii fanariote sau pământene: Cantacuzino, Ghika, Rosetti, Mavrocordat, Dudescu, Miclescu, Callimachi, Moruzi, Racoviţă, Ipsilanti, Mavrogheni şi multe altele. Lărgind cadrul, este o carte care aduce importante contribuţii şi clarificări pentru istoria Imperiului Otoman, a Greciei, a României şi a lumii sud‑est europene în ansamblul ei.” Filip-Lucian Iorga

La eveniment vor lua cuvântul:

Radu Negrescu-Suțu, autor

Filip-Lucian Iorga, istoric și coordonatorul colecției Istorie cu blazon

Jean Chrissoveloni, om de afaceri

Moderator: Ana Antonescu, director editorial Editura Corint

RADU ALEXANDRU NEGRESCU-SUȚU (n. 1950) este fiul colonelului Aurel Mihai Negrescu, ofițer al Armatei Regale Române, și al prințesei Georgeta Rudolf Suțu, stră-strănepoata domnitorului Alexandru Nicolae Suțu. Condamnat de Ceauşescu, în urma unui protest, la un an de muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în 1977, este expulzat la sfârşitul anului şi obţine azilul politic în Franţa, stabilindu-se la Paris. Ziarist şi scriitor, pasionatde istoria și de genealogia familiei sale, este autorul Cărții de aur a Familiei Suțu, apărută în anul 2015, la Editura Capitel din București.

Despre colecția Istoria cu blazon:

Istorie cu blazon este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, prin inteligență, bun-gust și subtilitatea conversației din saloane. Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură “cu ștaif”, reeditări sau mărturii inedite ajută la recuperarea istoriei dramatice și plină de farmec a vechilor elite românești sau de pe alte meleaguri.

Colecție inițiată și coordonată de Filip-Lucian Iorga.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

capture-20161017-044417

Publicat în Reviews

„Jocuri periculoase” de Jackie Collins (recenzie)


IMG_20170625_172458.jpg

Descriere

Șefului mafiot Enzio Bassalino nu-i stă nimeni în cale și, mai ales, nimeni nu îndrăznește să-i strice afacerile. Așadar, când frumoasa activistă pentru drepturile femeii Margaret Brown convinge prea multe prostituate să rupă rândurile, este scoasă din joc cu brutalitate.

Trei femei extraordinare jură să-l distrugă pe Bassalino – distrugându-i pe cei trei fii ai săi și utilizând singura armă împotriva căreia aceștia nu pot să reziste. Aparent inocenta și fragila Beth îl vânează pe Frank la New York, starul de film Rio îl va seduce pe Angelo la Londra, iar superba și vicleana Lara îl va ademeni pe Nick la Los Angeles.

Dar este un joc periculos, ce implică intrigi uluitoare, suspans, erotism și pasiune interzisă. Iar rezultatul va fi o luptă pe viată și pe moarte în lumea ucigătoare a crimei organizate. Trei femei frumoase s-au hotărat să dovedească faptul că, în materie de răzbunare, femeia este mult, mult mai periculoasă decât bărbatul.

„Un roman uluitor, pe care nu-l poți lăsa din mână. Cititorul va trăi la maximum fiecare aventură a eroinelor.“ (Sunday Book Review)

Gândurile mele

Atunci când lupți pentru o cauză nobilă și dai tot ce e mai bun din tine, fără nici o urmă de egoism, nu mai ții cont de răul care bate la ușă, ca și urmare a dedicării tale active pentru ceva benefic societății în care trăiești.

Margaret Brown începe promițător în susținerea drepturilor femeilor care, din cauza unor împrejurimi nefericite, ajung să se prostitueze pentru a-și duce traiul în această lume nedreaptă. Astfel că, atrăgând un număr impresionant de adepte în această luptă aprigă, spre enervarea mafioților italieni, își găsește sfârșitul tragic chiar în mijlocul mulțimii ce asista plină de speranță la motivațiile acestei femei puternice, care nu cunoștea frica și ideea de a renunța, atunci când își propunea ceva în minte.

„Enzio răspunse din biroul lui. Zâmbi şi dădu din cap. Sigur că lucrurile reveniseră la normal. Avusese dreptate. Decizia lui era singura cale. Putea fi pe jumătate pensionat, însă, când erau probleme importante de rezolvat, apelau întotdeauna la el.

Frank, fiul său cel mai mare, îi sugerase alte moduri de a rezolva problema. Dar ce ştia Frank? Avea treizeci şi şase de ani, era un bun om de afaceri, dar când era vorba să ia o decizie, ideile lui erau prea blânde. Ce rost aveau ameninţările dacă nu aveai de gând să le pui în practică?

Acţiunile în forţă ca în vremurile bune erau unica variantă.”

Prietenele și surorile sale, devastate după o asemenea veste, își pun în cap să se răzbune pe Enzio Bassalino, iar cel mai bun mod prin care pot să facă asta, este prin intermediul celor trei fii ai săi. Erau în stare de orice pentru ca moartea lui Margaret să nu fi fost una în zadar. Sperau ca planul să reușească și totul să revină cât de cât la normal.

Pentru șeful mafiot, băieții reprezentau mândria sa și tot ce fusese el în tinerețe. Singurul care părea că o să-i ia pe urme tatălui în toate era Frank, cel mai mare dintre frați. Nick și Angelo, mezinul, nu împărtășeau această moștenire de gene, preferând să stea departe de pericol. La un moment dat, chiar mărturisesc amândoi că și-ar fi dorit să fie orfani, dar nu ar fi recunoscut niciodată în fața tatălui acest lucru. Angelo își amintește că, în adolescență, și-a exprimat dorința de a alege calea artistică, însă Enzio îl bătuse de-i sunase apa în cap și-l închisese în camera sa, pentru aceste „prostii” care-i treceau prin minte. Nu că acum s-ar fi schimbat, era la fel de pierde-vară. Încă avea timp să se maturizeze, spunea mereu Enzio.

„…Lara tot călătorise. Cele mai bune locuri, cele mai potrivite momente și cei mai buni bărbați. Atunci când Margaret fusese împușcată, se oprise să se gândească. Ce făcea cu viața ei? De ce era atât de important să fie în locul potrivit, la momentul potrivit și cu bărbatul potrivit? De ce căuta mereu însoțitori plictisitori, care căutau plăcerea și care nu-i puteau oferi decât bani? Era așa incitant să fii fotografiat la fiecare aeroport? Să fi citat în fiecare revistă de modă de doi bani? Și de ce trebuia să călătorească pe Nil? Să facă safari în Africa? Schi în Gstaad? Și să-și petreacă vara în Sardinia?

Dacă se gândea bine, părea o viață atât de searbădă. Moartea lui Margaret, călătoria la New York și timpul petrecut cu prietenii lui Margaret și sora ei Beth o făcuseră să-și dea seama de toate astea.”

Planul fetelor ia amploare și fiecare își alege victima, în funcție de fratele cui i s-ar potrivi mai bine. Lara pune ochii pe Nick, amândoi având în comun o frumusețe naturală, care nu trece cu vederea nimănui. „Logodit” pe moment cu o stea de cinema care, cu ceva ani în plus, ar putea să-i fie chiar mamă, Nick are impresia că și-a găsit femeia vieții lui. Asta până când Lara apare în viața sa și atracția puternică ce o simt unul pentru celălalt îi acaparează zdravăn pe amândoi.

Rio se ocupă de Angelo, ajungând să-l joace pe degete cum știe mai bine, iar el, în loc să stea cât mai departe de ea, rămâne fermecat de tipă, ceea ce, pentru tânăr, chiar este o noutate. Obișnuit ca femeile să-i cadă în plasă și să se țină scai de el, Rio îl incită ca nimeni alta și e decis să-i arate de ce este în stare masculul din el.

„Margaret nu pierdea niciodată vremea să se facă înțeleasă.
Rio stătuse cu Margaret în apartamentul ei două săptămâni, înainte să se mute înapoi în al ei. Învățase mai mult în aceste două săptămâni decât în toată viața de până atunci.”

Lui Beth, cea mai tânără dintre fete, îi este încredințat Frank, acesta având o pasiune pentru tinerele inocente, cu un aer de virgine, așa cum era și soția sa atunci când s-au căsătorit. Deși, la prima vedere, tânăra nu părea că avea să reușească să-și joace rolul până la final, pentru Margaret era în stare să facă tot ce-i stătea în putință. Îl prinde în mrejele sale pe mafiot și aranjează lucrurile, astfel încât soția însărcinată a acestuia să îi prindă în flagrant.

„- Nu renunț, spuse ea ferm. […] Nu uita că sunt sora lui Margaret. Vreau să fac ceva la fel de mult ca și restul. Și voi putea, ai să vezi.”  

Însă, deși situația pare a fi în favoarea fetelor, consecințele nu întârzie să apară și unele dintre ele se trezesc că toată chestia asta cu răzbunarea a fost doar o prostie. Nu le-o va aduce pe Margaret înapoi și nici nu simt că au făcut ce trebuia. Sora lor mai mare nu ar fi fost niciodată de acord cu așa ceva. Iar lucrurile se precipită și mai tare atunci când iubitul lui Margaret dorește să se răzbune într-un alt fel, mult mai rău decât planul fetelor. Folosește aceleași arme ca și cei care i-au ucis femeia.

Și se lasă cu explozii, atât pasionale, cât și de-a dreptul mortale, înlăturând pe oricine și orice i-ar sta în cale.

Cine va câștiga acest joc al puterii, un joc țesut de intrigi, manipulări în masă, control absolut și pericol la tot pasul? Odată ce ai te-ai aruncat în el, nu mai e cale de întoarcere.

Nota mea: 3.5/5

nota-3,5

capture-20160928-044054

Publicat în Reviews

Întoarcere la casa de vară (The Summerhouse #2) de Jude Deveraux (recenzie)


IMG_20170615_172845.jpg

Descriere

Magia există în casa de vară din Maine, unde misterioasa Madame Zoya le-a împlinit cele mai ascunse dorințe vizitatorilor ei. Acum, trei femei au venit în acest loc special avînd un lucru în comun: un trecut dureros pe care fiecare ar vrea să-l rescrie. Amy, care ascunde o pierdere sfîșietoare în spatele căsniciei și familiei ei aparent perfecte… Faith, o văduvă de treizeci și ceva de ani, care suferă după un bărbat și Zoë, o artistă ocolită de oamenii din orașul ei natal din motive neștiute de ea, după ce o seară traumatizantă i-a șters memoria.

Cu puterile lor mistice, Madame Zoya și sora ei, Primrose, încearcă să le redea speranța și încrederea în puterea dragostei. Deși fiecare are parte de surprize, oare întoarcerea în timp le va aduce, în final, fericirea așteptată?

Gândurile mele

Dacă ai putea să te întorci în trecut, ai face-o? Dacă într-adevăr chestia asta ar merge, ți-ai dori să-l rescrii pe al tău? La care dintre deciziile deja luate ai renunța? Sau nu ai schimba nimic și ai prefera că totul să rămână exact la fel? Consideri că ești fericita cu viața ta așa cum este ea, cu bune și cu rele? Ești împlinită cu ceea ce ai sau ți-ai fi dorit mai mult?

Am mai afirmat deja că romanele care au strecurată printre pagini și o călătorie în timp au ajuns să fie printre preferatele mele. Iar această lectură nu face excepție. Modul prin care autoarea pune minuțios în scenă detaliile care conduc la această călătorie absolut fascinantă în secolul XVIII m-a ținut cu sufletul la gură și m-a trecut, fără să-mi dau seama, în vremurile de-atunci, făcându-mă să sper că protagonistele noastre vor reuși să se regăsească pe ele, cele de odinioară.

„Recunoștea magia când o vedea și știa că o simțise pe propria-i piele.”

Poveștile de viață ale acestor femei necunoscute au o mică „fisură” la un moment dat, ceea ce le va bloca în acea clipă și le va ține strâns înlănțuite în trecut, oricât vor încerca cei din jur să le aducă „la suprafață”. Au continuat să stea pe loc, evitând orice șansă de a lupta ca să-și revină din amorțeala ce le-a acaparat trup și suflet. Deși nu chiar totul are rezolvare, nu se știe niciodată ce va fi, dacă nu încerci să treci peste ceea ce te apasă.

Trei femei vor fi aduse împreună în casa de vară din Maine, pentru un motiv care nu va întârzia să se lase elucidat. Fiecare, cu un trecut mai mult sau mai puțin dureros, plin de regrete, furie și disperare, va încerca să învețe una de la cealaltă cum să treacă peste acel moment care le-a marcat sufletește și ușor, ușor vor avea din nou încredere în ceea ce fac, în ceea ce sunt și în ceea ce pot deveni. A fost greu pentru ele să ajungă până aici, dar, cum-necum, au reușit și singura șansă este de a-și asculta instinctele până la capăt, atunci când mintea nu pare a fi în concordanță cu inima.

„Stephen nu își dădea seama cum cîteva zile petrecute la o casă de vară din Maine cu cîteva necunoscute aveau s-o ajute, dar nu avea nicio altă idee. Cu fiecare zi, Amy părea să se închidă în sine și mai mult. Părea să o piardă încetul cu încetul. Și știa că, dacă o pierdea pe Amy, își pierdea viața. Ea era viața lui.”

De mic copil, Amy a știut ce vrea să facă în viață. La doar șase ani, i-a spus prietenului ei de la grădință, Stephen, că, la terminarea colegiului, se vor căsători și vor avea trei copii: doi băieți și o fată. Dragostea ce și-o purtau a învins, iar cei doi și-au croit același drum, în timp ce planul bine pus la punct al lui Amy se materializa pe lângă ei. Însă, fericirea nu ține mult, iar ea pierde a treia sarcină – fetița care nu a mai apucat să vadă lumina zilei și să simtă iubirea familiei ce o aștepta nerăbdătoare.

Din acea clipă, ceva se rupe în Amy și devine de nerecunoscut. Nu mai avea acea energie debordantă ce o împrăștia peste tot în jur. Lumea părea să nu se mai descurce în lipsa ei. Planurile pregătite din timp erau greu de respectat, când ea nu mai era acolo, gata să controleze situația. Iar familia ei simțea asta cel mai mult. Un episod în acest sens este atunci când Stephen se duce la muncă cu două șosete diferite în picioare, aspect de care se preocupa până în acel moment soția lui.

„- Uneori, am impresia că joc într-o piesă suprarealistă cu un singur act. Știu că mi-ai dat un inel și l-am purtat la gît doi ani. Mai știu și că noi doi vorbim despre căsătorie de parcă am fi făcut-o de mult. Dar adevărul e că tu nu m-ai cerut în căsătorie, oficial, și eu nu am acceptat. […] Am nevoie de timp ca să hotărăsc ce fac cu viața mea.
– Blestematul! spuse Eddie printre dinți și strîngînd pumnii.
– Stai puțin! Credeam că Ty e și prietenul tău.
– Nu cînd e vorba de dragoste.
Faith deschise cutiuța de email de pe măsuța de toaletă și scoase inelul de pe lănțișor.
– Cred că ar trebui să-l păstrezi pînă cînd lucrurile între noi vor fi mai sigure, spuse ea încet.
– Faith, nu poți lăsa ca o după-amiază petrecută cu Ty să ne schimbe viitorul.
– De unde știi cît timp am petrecut cu el?
– Crezi că poți să faci ceva în orașul asta fără să știe toată lumea? […] Faith, spuse el pe tonul unui om care îi dă un sfat unui copil, ești una dintre cele mai deștepte femei pe care le-am cunoscut și acum trebuie să te gîndești la ce faci. Nu poți să-mi dai cu piciorul pentru unul că Tyler Parks.”

În tinerețe, Faith a avut parte de dragostea a doi băieți, toți trei fiind camarazi încă de mici copii, luând parte la multe peripeții împreună. Pe Edward îl considera însă ca pe un frate, iar pentru Tyler simțea doar o atracție puternică. Împărțită între cei doi băieți, Faith era indecisă în alegerea sa: perioada colegiului a găsit-o logodită cu Eddie, iar reîntoarcerea acasă a adus-o față-n față cu prima ei iubire, Ty, pentru care încă mai simțea ceva.

Dispariția fără niciun semn a celui din urmă din oraș, după o ceartă între iubiți, a determinat-o să-l aleagă resemnată pe Eddie, spre bucuria mamei și disperarea soacrei. Viața alături de acesta nu a fost plină de împliniri însă, a devenit doar o obișnuință ce a însoțit-o pe toată durata căsătoriei lor. S-au bucurat de câteva momente frumoase, dar sănătatea șubredă a soțului, de care nu avusese vreodată habar până după mariaj, și-a lăsat amprenta pe legătura lor și, în câțiva ani, s-a trezit văduvă, cu o soacră care o urăște. La înmormântarea soțului, Faith are o criză de nervi și o atacă pe femeie, iar consecințele acestui act nu întârzie să apară.

„- Adică nu am voie să-ți spun adevărul despre ceea ce simt pentru tine? M-am culcat cu multe femei, dar nici uneia nu i-am spus că o iubesc.
– Russell, spuse ea încercînd să-și rețină lacrimile, nu pot să te iubesc nici pe tine, nici pe altcineva. Nu sînt…
– Demnă de dragoste?
– Nu știu. Nu știu ce am făcut de mă urăsc oamenii și tu ai spus că are legătură cu dragostea. Văd în vis un bărbat care se împușcă în cap. Eu am făcut asta? Am făcut un bărbat să-și ia viața?
El îi puse capul pe umărul lui.
– Ai zis că nu știi ce ai făcut. Adevărul e că nu știi ce s-a întâmplat. E cu totul altceva. Cred că ar trebui să afli adevărul.”

Zoe a fost o rebelă dintotdeauna. După pierderea părinților, nimic nu a mai ținut-o pe loc din a face ce dorea. Sora sa, care-și întemeiase propria familie, a luat-o acasă la ea, dar nu s-a simțit nicio clipă iubită în casa acesteia. Iar, în urma unui accident de mașină, când tânăra nu își mai amintea nimic și s-a trezit că tot orașul o urăște și o judecă pentru ceva ce n-a făcut, sora ei s-a ținut la distanță de ea, nedorind s-o lămurească de tot ce s-a întâmplat. De fapt, nimeni nu i-a spus care este motivul pentru care o privesc ca pe ultimul om, așa că, revoltată fiind pentru că nu era băgată în seamă, a dat foc mașinii accidentate în centrul orașului, atrăgând astfel atenția tribunalului.

După toate acestea, cele trei vor avea de-a face, într-un fel sau altul, cu Jeanne, psihologul sau, mai bine zis, catalizatorul care le va aduce împreună și le va da impulsul de a-și urma instinctele. Magia casei în care vor sta pentru o săptămână întreagă le va induce vise nesperat de reale și de vii, cu nuanțe ale unor vremuri de demult, ce vor lăsa unele semne. O carte de vizită predestinată le va conduce la misterioasa Madame Zoya și sora sa, Primrose, care le vor ajuta să creadă din nou că totul este posibil și că nu este nimic chiar la voia întâmplării.

O călătorie în timp, șansa unică de a putea schimba destinul și puțină magie nu strică uneori nimănui, atunci când lupți pentru ceva ce îți dorești. Trei femei care sunt nevoite să se înfrunte pe ele înseși, pentru a-și continua viața: împăcate cu ele, făcând ceea ce le place și, mai ales, fericite, datorită alegerilor pe care le-au luat cândva.

Nota mea: 5/5

nota-5

Mulțumesc EDITURII MIRON pentru exemplarul trimis spre recenzie! ^_^

10325242_456712794487964_4568008205658429802_n

capture-20160928-044054

Publicat în Interviuri

Another Beautiful People #1 – Adi Rule


headshot.jpg

Bună, dragilor! Vă spuneam zilele trecute pe pagina blogului că voi da drumul unei noi rubrici de interviuri, numai că acestea vor fi luate autorilor de pe alte meleaguri ale planetei, nu doar de la noi din țară.

Prima autoare pe care o vom cunoaște astăzi este Adi Rule.

Una din cărțile sale, Misterul gemenelor (recenzia aici), a apărut la Leda Edge (Grupul Editorial Corint). O puteți găsi chiar aici sau în librăriile online partenere.


Interviul în engleză

Dede (Me): Hi, Adi! I would like to know the person behind this book better. Tell us something about you.

Adi Rule: I love coffee, pistachios, raw peas, and peanut butter. I love video games (my favorite right now is Fallout IV). I love learning about dinosaurs. I have three cats and a blue and gold macaw who hates it when I wash the dishes. I’m left-handed!

D: What inspired you to write?

AR: I have always loved to write. My mom is a writer, too, so I grew up in that world, which made writing seem like a real thing that real, regular people do. I think that helped me have the confidence to pursue it as a career. It’s important for new writers to be able to get help and perspective from writers who’ve been doing it for a while; I’m trying to be one of those helpful writers now.

D: In the books I read, I found vampires, witches, werewolves and other kind of supernatural creatures. I have not heared about „red wings” until now. How did you get the idea to give them life?

AR: I’m a fan of mythology and stories of the supernatural, and I enjoy making up my own creatures. For this story, I started with the idea of twins – one hidden and one living openly. So first, why would one person need to hide? Why does their society think there’s a difference between the two sisters? What are the actual differences between the two sisters? Why? The mythology of redwings grew from those questions.

D: I did not like how Jey was left handled by her boyfriend and chose to run away from his sister. I wanted that both of them have the chance to make things right. Will we find out what will happen next to her story?

AR: I agree! I’m also sad about how things turned out with Jey and her horrible boyfriend. I think one of the things it was important for Lin to learn is that you can’t control what other people do or how they see you. Jey and Zahi end up disappointing her in the end, but Corvin and Fir end up accepting her for who she is.

As for what happens next, a lot of readers have said that The Hidden Twin doesn’t feel like a standalone novel, and they’re right. I would like there to be a second book. I even have it all plotted out! Right now, I’m working on a different project, and there are no plans for a sequel to The Hidden Twin to be published. But who knows?

25663670D: What guided you to write the story of twins? Why not only a single child?

AR: This story could have been about non-twin siblings, or an only child, and it probably would have worked fine. But as Lin questions whether or not she is a monster or a human, I think it’s important that she can see so much of herself, including her appearance, in Jey. It’s also important that, although they are identical on the outside, they are very different people inside. Both of those conflicting ideas help Lin as she tries to figure herself out. I also liked the idea of the sisters being able to switch places.

D: Are you planning a new story? Could you give us a fragment?

AR: I have a couple works in progress right now that I’m excited about. I can’t say too much about them, but they are both young adult novels with a hint of the supernatural. My fingers are crossed that I will have more news to share!

D: What is your favorite book?

AR: That’s a tough question! I have a lot of favorite books. I will say that a book for adults that I love is Rebecca by Daphne DuMaurier, and a book for kids that I love is Rabbit Hill by Robert Lawson.

IMG_1435

D: Recently my country have been celebrated the child’s day. Can you share with us a lovely moment from your childhood that is stocked in your mind until today?

AR: Child’s Day – how wonderful! One of my favorite childhood memories is sitting on a high rock overlooking the sea with my grandfather.

D: What kind of music do you usually hear? The favourite song?

AR: Music is a huge part of my life. I love the Brahms requiem, the Grieg piano concerto, Messiaen’s Quartet for the End of Time, Stravinsky’s Symphony of Psalms. My favorite musical is Cats! My favorite band is My Chemical Romance.

D: What other passions do you have?

AR: I’m a singer! I studied voice as an undergraduate and have done quite a bit of opera and other classical singing in New England, including in the chorus of the Boston Symphony Orchestra/Boston Pops, which was really, really fun.

capture-20170614-100352

D: What feelings do you try when you see your translated books all over the world?

AR: It is the best feeling. I feel very lucky that I get to be a writer. It’s nerve-wracking to put so much time and sweat and love into a book and then send it out into the world, but every letter or drawing or email I get from readers is a bit of sunshine that follows me all day.

D: Thanks for accepting to answer at few questions! A message for readers from Romania?

AR: Thank you for having me on your blog! To readers from Romania, thank you so much for reading! It means so much to me. All my best from New Hampshire. 🙂

photo-12 copy


Interviul în română

D: Bună, Adi! Aș dori să cunosc mai bine și persoana din spatele acestei cărți. Spune-ne câte ceva despre tine.

AR: Îmi place cafeaua, fisticul, mazărea brută și untul de arahide. Îmi plac jocurile video (preferatul meu este acum Fallout IV). Îmi place să învăț despre dinozauri. Am trei pisici și un papagal albastru cu auriu care urăște momentul în care spăl vasele. Sunt stângace!

D: Ce te inspiră să scrii?

AR: Întotdeauna am iubit scrisul. Mama mea este scriitoare, așa că am crescut în această lume, ceea ce a făcut ca scrierea să pară un lucru real pe care îl fac oamenii obișnuiți, obișnuiți. Cred că asta m-a ajutat să am încredere în ea, ca să o urmăresc ca pe o carieră. Este important ca „tinerii” scriitori să poată obține ajutor și înțelegere de la cei care fac asta de multă vreme; Încerc să fiu unul dintre acei scriitori folositori acum.

D: În cărțile citite de mine, am dat peste vampiri, vrăjitoare, vârcolaci și alte creaturi supranaturale de genul. De „aripi-roșii” nu am mai auzit până acum. Cum ți-a venit ideea de a le da viață?

AR: Sunt un fan al mitologiei și al poveștilor supranaturale și îmi place să-mi creez propriile creaturi. Pentru această poveste, am început cu ideea de gemeni – una ascunsă și una care trăiește deschis („la suprafață”). Deci, în primul rând, de ce ar trebui să se ascundă o persoană? De ce crede societatea lor că există o diferență între cele două surori? Care sunt diferențele reale dintre cele două surori? De ce? Mitologia aripilor-roșii a crescut cu aceste întrebări.

D: Nu mi-a plăcut cum Jey s-a lăsat manipulată de prietenul ei și a ales să fugă de sora sa. Aș fi vrut ca cele două să aibă șansa să pună lucrurile la punct. Vom afla ce se va întâmpla mai departe cu povestea ei?

AR: Sunt de acord! Și eu sunt tristă pentru cum s-au întâmplat lucrurile cu Jey și prietenul ei oribil. Cred că unul dintre lucrurile importante învățate de Lin este acela că nu poți controla ce fac ceilalți sau cum te văd. Jey și Zahi ajung să o dezamăgească în cele din urmă, dar Corvin și Fir o acceptă pentru cine este.

În ceea ce se întâmplă în continuare, o mulțime de cititori au spus că The Hidden Twin nu se simte ca un roman standalone și au dreptate. Aș vrea să fie o a doua carte. Chiar mi-am ieșit toate! Chiar acum, lucrez la un alt proiect și nu există în plan publicarea unei continuări la The Hidden Twin. Dar cine știe?

img_20170226_190947

D: Ce te-a îndemnat să scrii povestea a două gemene? De ce nu un singur copil?

AR: Această poveste ar fi putut fi despre frați care nu erau gemeni sau doar despre un copil și probabil că ar fi mers bine. Dar când Lin se întreabă dacă este sau nu un monstru sau un om, cred că este important ca ea să vadă atât de mult din ea însăși, inclusiv aspectul ei, în Jey. De asemenea, este important că, deși gemenii sunt identici la exterior, aceștia sunt foarte diferiți în interiorul lor. Ambele idei conflictuale o ajută pe Lin în timp ce încearcă să se descopere. Mi-a plăcut, de asemenea, ideea că surorile ar putea schimba locurile.

D: Plănuiești o nouă poveste? Ai putea să ne oferi un fragment?

AR: Am câteva lucrări în desfășurare chiar acum de care sunt încântată. Nu pot spune mai multe despre ele, dar există și romane YA, cu un indiciu despre supranatural. Degetele mele sunt încrucișate, așa că voi avea mai multe știri pentru a le împărtăși!

D: Care e cartea ta preferată?

AR: Este o întrebare dură! Am o mulțime de cărți preferate. Voi spune că o carte pentru adulți pe care o iubesc este Rebecca de Daphne DuMaurier și o carte pentru copii pe care o iubesc este Rabbit Hill de Robert Lawson.

IMG_1165

D: Recent, țara mea a sărbătorit Ziua Copilului. Ne poți împărtăși un moment preferat din copilărie care ți-a rămas întipărit în minte și în ziua de azi?

AR: Ziua Copilului – Cât de minunat! Una dintre amintirile mele preferate din copilărie este aceea în care stau pe o stâncă înaltă cu vedere la mare împreună cu bunicul meu.

D: Ce gen de muzică asculți deobicei? Cântecul preferat?

AR: Muzica este o mare parte a vieții mele. Îmi place Recviemul lui Brahms, concertul de pian Grieg, Cvartetul Messiaen pentru sfârșitul timpului, Simfonia Psalmilor a lui Stravinsky. Muzicalul meu preferat este Pisici! Trupa mea preferata este My Chemical Romance.

capture-20170614-100055

D: Ce alte pasiuni mai ai?

AR: Sunt cântăreață! Mi-am studiat vocea pe vremea studenției și am făcut destul de mult operă și alte cântece clasice în New England, incluzând Boston Symphony Orchestra / Boston Pops Choir, care a fost foarte distractiv.

D: Ce sentimente te încearcă atunci când îți vezi cărțile traduse peste tot în lume?

AR: Este cel mai minunat sentiment. Mă simt foarte norocoasă să fiu scriitor. Este îngrijorător să pui mult timp și sudoare și iubire într-o carte și apoi să o arăți lumii, dar fiecare scrisoare sau desen sau e-mail pe care le primesc de la cititori este ca un soare care mă urmează toată ziua.

D: Mulțumesc pentru că ai acceptat să îmi răspunzi la câteva întrebări! Un mesaj pentru cititorii din România?

AR: Mulțumesc pentru interesul acordat pe blog! Pentru cititorii din România, vă mulțumesc mult pentru lectură! Înseamnă foarte mult pentru mine. Toate cele bune din New Hampshire. 🙂

8

Publicat în Reviews

Pasiunea unea femei (vol. 1) de Virginia Henley (recenzie)


IMG_20170602_145710.jpg

Descriere

Tînăra Bess Hardwick știe că singura ei cale de a evada din viața de privațiuni pe care familia ei o duce, este să ajungă la curte și să facă o căsătorie bună. Și astfel frumoasa fată pleacă la Londra, și ajunge la Curtea Tudorilor, locul unde sînt cei mai bogați, puternici și ambițioși bărbați. Dar nici un bărbat nu este mai ambițios și mai periculos decît Prințesa Elizabeth, cea care și-o face pe Bess prietenă, confidentă și mai apoi doamnă de onoare  la strălucitoarea ei curte, atunci cînd ajunge regină…

Seducătorul William Cavendish, îndrăznețul sfetnic financiar al regelui, jură să o aibă pe Bess cu orice preț, dar ea este nevoită să îl accepte pe îndrăgostitul Robert Barlow, care îi oferă o căsătorie pe care ea nu o poate refuza.

Gândurile mele

Când am observat că Pasiunea unei femei este un prim volum, de curiozitate am intrat pe Goodreads pentru a căuta seria din care face parte. Am descoperit că, de fapt, nu există niciuna, deoarece cartea este un standalone și are în jur de 550 de pagini, de aici și împărțirea acesteia în două volume de către editură.

Lectura a fost una destul de întortocheată, întâmplându-se foarte multe lucruri într-un timp ce trecea relativ repede pe lângă personajele noastre, fie că vorbim despre câteva zile, câteva luni sau câțiva ani. Ițele încurcate ale nebuniei ascendente de la Curtea Tudorilor, din perioada lui Henric al VIII – lea, abundă în numeroase tentații, ispite seducătoare și bărbați care știu ce vor. Secretele sunt date în vileag, fiind cunoscute aproape tuturor, mai ceva ca bârfele și zvonurile ce iau amploare în mijlocul sălii de bal, oricât de „discreți” ar încerca să fie păstrătorii lor.

„Bărbații ambițioși obțin tot ce vor, atunci de ce să nu fie și femeile ambițioase?”

Cartea prezintă două părți, prima fiind dedicată naivei și inocentei Elizabeth (Bess) Hardwick, iar cea de-a doua parte este pentru femeia matură și încrezătoare în forțele proprii care a devenit odată cu trecerea anilor. Ambiția aprigă, inteligența și pasiunea pe care o manifestă în tot ceea ce face sunt atuurile nelipsite ce-i creionează atitudinea, elemente care, pe lângă trupul iscoditor, îi oferă un aer extrem de atractiv pentru masculii ce roiesc în jurul său.

Încă de mică, firea ei pasională s-a exteriorizat la intensitate maximă, aspect care nu s-a diminuat absolut deloc pe tot parcursul lecturii, familia ei neștiind cum să-i stăvilească pornirile, atunci când ceva sau cineva la care ținea mult îi era luat. A preferat să o lase să se descarce în felul ei, cu izbucniri nervoase, strigăte, dat din picioare și alte cele. Mama ei spunea că nu se poate face nimic „pînă ce furtuna nu se va stinge de la sine”. Un adevăr de necontestat!

De mic copil a învățat să lupte pentru ceea ce are și pentru ceea ce își dorește, chiar dacă ceilalți n-o făceau și indiferent dacă prețul plătit pentru asta îi era pe plac sau nu. Conacul Hardwick, locul în care s-a născut și a copilărit, singura amintire de la tatăl ei, este unul din catalizatorii care o impulsionează în acest sens. Neavând nici măcar 6 anișori împliniți, tânăra își jură că se va întoarce după el și acesta va aparține din nou familiei. Nu mulți copii gândesc astfel la o vârstă așa fragedă, ceea ce m-a surprins în mod plăcut.

„- Ești al meu! Nu fi trist. Mă voi întoarce și te voi cere înapoi. Ceilalți sînt inutili. Totul va depinde numai de mine.” 

Pierzându-și domeniul și tot ce aveau mai de preț, întreaga familie este nevoită să se mute la mătușa lor, sora din partea mamei, și să găsească o cale prin care să poată conviețui de-acum înainte. Astfel că, peste ani, femeile casei, observând creșterea frumoasă și sănătoasă a tinerei Bess, îi insuflă acesteia ideea de a-și face un rost în viață și de a găsi un soț care să aibă grijă de bunăstarea ei și a familiei. Nu după mult timp, o bună prietenă de-a mătușii ei din Londra, Lady Zouche, se arată interesată de una din fetele Hardwick în scopul de a deveni însoțitoare pentru ea și fiicele sale.

De aici, va începe călătoria fetei spre maturizare și spre împlinirea ambițiilor sale cele mai puternice. Înzestrată cu o limbă ascuțită, cu idei practice, cu un păr „care împrăștie flăcări” și un trup grațios, asemeni unei curtezane, Bess se va face ușor remarcată în lumea bună, atrăgând rapid privirile celor din jur: invidia și dezaprobarea femeilor, interesul și admirația bărbaților. Dar fata nu are ochi decât pentru Rogue William Cavendish, „cel mai atrăgător bărbat pe care-l văzuse ea vreodată”.

„- Elizabeth – îi pronunță numele ca pe o mîngîiere – îmi poți spune William.
-William, spuse ea încet, gustîndu-i numele pe buze.”

„Pe lîngă wist, ea și partenerul ei erau angajați într-un alt joc, fățiș și deschis, dar în același timp erau legați unul de celălalt prin ceva mai subtil și mai personal, ceva care îi excludea pe toți ceilalți din univers, ceva intim și personal. Comunicau într-un limbaj fără cuvinte. Fiecare știa gîndurile celuilalt; fiecare dădea și primea plăcere de la celălalt. Nu era flirt; Bess și-ar fi pierdut imediat concentrarea dacă s-ar fi angajat în hîrjoană. Era ceva mult mai fundamental și mai elementar, nu era doar o întîlnire a minților, ci o împărtășire a bucuriei pasionate pentru ceea ce făceau, asemenea unor spirite înrudite.”

Însă nici acesta nu rămâne indiferent la frumoasa roșcată ce a reușit să-i sucească mințile din primele clipe în care a văzut-o. Dar ceea ce își dorește Bess nu se bate cap în cap cu ceea ce vrea William. Ea nu se va mulțumi nicicând cu rolul de amantă în viața unui bărbat, căsătoria fiind mult prea importantă pentru ea.

Odată „înrădăcinată” în familia Zouche, tânăra are parte de multe ieșiri alături de aceasta, ceea ce-i oferă șansa de a o întâlni pe verișoara Regelui Henric, Frances Grey, o doamnă pe care am ajuns să o îndrăgesc de la prima apariție, dar și pe una din fiicele acestuia, Lady Elizabeth, care îi semăna lui Bess foarte mult, de la părul roșcat până la zveltețea trupului, deși era o diferență de ani între ele. Cu amândouă va lega o prietenie destul de strânsă, în mod special cu prințesa, împărtășindu-și una alteia gândurile cele mai ascunse.

„- Dumnezeule, ce impulsivă ești. Ai acționat fără să te gîndești.
– Nu, m-am gîndit înainte. M-am gândit la viața albinei și la posibilitatea de a fi eu înțepată și am decis că riscul merita asta.
– Procesul de gîndire la tine lucrează rapid, la fel și al meu, doar că eu am învățat să acționez cu prudență, explică Elizabeth.
– Poate pentru că ați fost înțepată de prea multe ori.”

Dar lumea începe să se zdruncine, atunci când destinul pare a-i râde în față și se găsește în fața unei căsătorii pe care n-o dorește. Neavând încotro, deoarece familia sa avea probleme financiare încă nerezolvate, este nevoită să se căsătorească cu bunul său prieten, Robert Barlow. Starea acestuia nu era însă prea zdravănă, moștenindu-l pe tatăl lui care avea aceleași probleme grave de sănătate, probleme ce le-au adus la scurt timp sfârșitul amândurora. Astfel că Bess se alege cu o parte din pământul soțului decedat, un alt catalizator ce o va face să lupte împotriva soacrei pentru a-l păstra și pentru a-și recupera într-un final și casa părintească – Hardwick.

Revenirea ei la Londra după toate acestea, ne-o aduce pe tânără mult mai aprigă, mai încăpățânată și mai încrezătoare în ea, pregătită să-și urmeze ambițiile ce o definesc. Nu a uitat de dorințele sale, ci din contră, acum este gata să lupte împotriva oricui i-ar sta în cale pentru realizarea lor. Cum va reuși ea să facă acestea și ce se va întâmpla mai departe cu eroina noastră, sunteți nevoiți să aflați singuri.

faf1d91b9187bf4b4f71a69a74c70815-tile.jpg

Mi-a plăcut tare mult personajul lui Bess. O femeie puternică și cu o voință de fier, chiar dacă soarta nu i-a surâs de fiecare dată. A fost nevoită să treacă prin multe nedreptăți de la o vârstă fragedă, dar nu s-a lăsat, ci a luptat ca totul să fie bine pentru ea și pentru familie. N-a decurs la tactici diabolice pentru a face ce și-a propus, pur și simplu a fost ea însăși, cu bune și cu rele. Altele în locul ei ar fi renunțat de mult să mai spere că aveau să reușească în viață, dar nu și ea. Când ai un motiv bine întemeiat pentru a merge mai departe, ești în stare să treci marea înot, ca să poți răzbi în lumea asta prea mândră, unde prejudecățile și vicleșugurile se găsesc la tot pasul.

Un aspect care m-a deranjat puțin însă, este realizarea coperții. Trupul femeii pare estompat și ușor deformat, neamornizându-se cu fața ei, aceasta observându-se mult mai clar, ceea ce nu oferă o priveliște prea plăcută. Se putea ceva mai multă atenție la detalii din partea editurii.

Lectura a decurs lin și armonios, bucurându-mă nesperat de mult de dialogurile spumoase ale personajelor și de descrierile istorice de la Curtea Tudorilor. Momentele pline de umor și cele romantice au fost pe gustul meu și a fost interesant (și ușor enervant) de urmărit cum Bess l-a ținut multă vreme pe jar pe Rogue, ceea ce nu mă așteptam de la un astfel de roman.

De această dată, am ales să nu ofer notă cărții, până ce nu voi ajunge să citesc și volumul doi, pentru a-mi face o impresie despre întreaga poveste a protagonistei noastre ambițioase, Bess Hardwick.

Mulțumesc EDITURII MIRON pentru exemplarul trimis spre recenzie! ^_^

10325242_456712794487964_4568008205658429802_n

capture-20160928-044054

Publicat în Music

Keo – Soarele pe cer


În fiecare colț din lume,
Chiar de nu Îl știm pe nume,
Există un copil
Care privește către stele,
Vrea s-ajungă până la ele,
Să le atingă într-o zi…

Piesa ”Soarele pe cer”, interpretată de ambasadorul Franței și de Keo, dedicată copiilor din familii defavorizate. Mai multe detalii aici.

capture-20161017-044214

Publicat în Uncategorized

Bookfest 2017 – Topul cărților Grupului Editorial Corint


Duminică seara, GRUPUL EDITORIAL CORINT a încheiat participarea la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017, ediția a XII-a. Au fost cinci zile marcate de noi apariții de carte, ateliere și activități interactive pentru cei mici, precum și evenimente de premiere pentru participanții la concursurile organizate de grupul editorial.

Vizitatorii standului s-au bucurat de ultimele noutăți, reduceri avantajoase și cărți cu prețuri de 5 și 10 lei, stabilind un nou record al vânzărilor, ce au crescut cu 24% față de anul precedent.

Pe primul loc în rândul iubitorilor de cultură se află Cronicile lui Magnus Bane, apărut în colecția Leda Edge, un volum de povești și aventuri dedicat celebrului vrăjitor cunoscut din seria Instrumente Mortale de Cassandra Clare. Fanii au avut surpriza și oportunitatea de a-și face poze alături de personaj la standul GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Al doilea loc este ocupat de Felix, asta-i culmea! de Răzvan Franco Nițoi, primul roman grafic 100% românesc: un volum amuzant și un ghid de farse de neratat, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Pe locul trei se află Martha Bibescu şi vocile Europei. Corespondență și dosar CNSAS 1941-1945, volum coordonat de Alina Pavelescu și ultima apariție în colecția Istorie cu blazon, coordonată de istoricul Filip-Lucian Iorga.

Următoarele cărți din topul vânzărilor sunt:

  1. Conversații cu Molotov. În cercul puterii comuniste de Feliks Ciuev și Viaceslav Molotov.
  2. Ion Rațiu – Jurnal. Volumul 1. Primul tiraj a fost epuizat sâmbătă, imediat după lansarea oficială.
  3. Cele 13 motive de Jay Asher.
  4. Istoria terorismului de la asirieni la jihadişti de Randall D. Law.
  5. Vânătorii de comori 4: Primejdii în vârful lumii de James Patterson și Chris Grabenstein.
  6. Niculae Filipescu: Însemnări (1914-1916) de Nicolea Polizu-Micșunești.
  7. Din istoria familiei Ghika. Contribuții de istorie culturală de Mihai Sorin Rădulescu.

8