Publicat în Uncategorized

Eveniment cultural: Lumi ficționale și dark fantasy în literatura modernă (Editura Crux Publishing)


image001

Editura Crux Publishing în parteneriat cu Facultatea de Limbi Străine a Universității Creștine Dimitrie Cantemir vă invită joi, 3 noiembrie, începând cu ora 16.00 la un eveniment cultural deosebit: crearea lumilor ficționale și influența artelor conexe literaturii în operele science-fiction și fantasy contemporane. Sesiunea de comunicări va avea loc în sediul central al Universității Creștine Dimitrie Cantemir din București în sala nr. 130.

Publicul participant va fi provocat la o discuție despre imaginație, originalitate și surse de inspirație în literatura modernă, încercând să descoperim împreună “ingredientele” necesare creării unor lumi imaginare memorabile și ale unor personaje emblematice pentru cultura universală.

Alături de studenții Universității, invităm și publicul interesat de literatură și fantastic la dezbaterile susținute de invitații noștri:

Jur. Oliviu Crâznic: scriitor de literatură fantastică, critic literar, autorul volumului de colecție Ceasul fantasmelor (ed. Crux Publishing)

Prof. Univ. Dr. Ana-Maria Negrilă: scriitoare, autoarea volumelor Regatul sufletelor pierdute și Ascensiunea stelară (ed. Crux Publishing)

Șerban Andrei Mazilu: scriitor, publicist și editor, autorul volumelor Anotimpul pumnalelor și Jocul necromanților (ed. Crux Publishing)

Andreea Sterea: editor șef Crux Publishing, coordonator al colecțiilor Sci-Fi și Fantasy din cadrul editurii

Fidelă misiunii sale de a promova literatura română contemporană și de le oferi cititorilor ocazia să descopere autori români premiați național și internațional, Editura Crux Publishing este onorată să vă invite la acest eveniment cultural – primul dintr-o serie ce se va adresa studenților din București și din țară.

Pentru mai multe detalii despre editură, invitați și proiectele Crux Publishing, accesați www.cruxed.ro

afis eveniment universitatea cantemir.png

capture-20161017-044417

Reclame
Publicat în Reviews

„#Girlboss” de Sophia Amoruso (recenzie)


_girlboss-sophia-amoruso-editura-publica-colectia-de-antreprenoriat

Descriere

#GIRLBOSS include povestea Sophiei Amoruso, dar, în același timp, este infinit mai mare decât ea. Este profund personală, dar și universală. Fiind plină de îndemnuri brute pentru trezirea la realitate („Nu ești un fulg de nea special”), de observații oneste și pătrunzătoare („Eșecul este invenția ta”) și de povești din spatele cortinei despre ascensiunea fulminantă a Nasty Gal, #GIRLBOSS vorbește despre foarte multe lucruri. Dovedește că a avea succes nu are legătură cu popularitatea din liceu sau cu facultatea pe care ai urmat-o (dacă ai făcut o facultate). În schimb, succesul este legat de încredere în instinctele tale și despre felul în care îți asculți intuiția, știind ce reguli să urmezi și pe care să le încalci.

O #GIRLBOSS își ia viața în serios fără să se ia pe ea însăși foarte în serios. Riscă și își asumă responsabilitatea în condițiile impuse de ea. Știe când să atace și când să folosească eschiva. Când să fie serioasă și când să dea frâu liber nebuniei interioare. Așa cum scrie Sophia: „Am trei sfaturi pe care aș vrea să vi le amintiți: Nu vă maturizați niciodată. Nu deveniți plictisitori. Nu deveniți niciodată conformiști. OK? Bine. Atunci hai să facem asta”.

„Cenușăreasa tehnologiei.” The New York Times

„Noul fenomen al modei.” Forbes

„Pur și simplu genială.” Huffington Post

„#GIRLBOSS este mai mult decât o carte, iar Sophia Amoruso este mai mult decât un furnizor de îmbrăcăminte. #GIRLBOSS este un curent, o filosofie despre cum poate fi transformată munca într-o aventură amuzantă, dinamică și sexy. Sophia ne încurajează să ne asumăm trecutul de care, la un moment dat, ne-a fost rușine (de exemplu, faptul că am fost autoritare, dure sau că ne-am pretat la furtișaguri). Numai așa putem prelua controlul propriului destin, putem deveni independente financiar și putem experimenta o schimbare radicală. Eu mă bag!” Lena Dunham

Gândurile mele

Cam pe vremea asta, anul trecut, auzisem pentru prima dată de #Girlboss. Nu mai citisem nicio carte de dezvoltare personală până în acel moment și nici nu mă încumetam încă s-o fac, așa că, după ceva vreme, uitasem de carte și nu mai revenisem asupra ei. Dar, mai pe la mijlocul lui iulie, anul acesta, am dat pe youtube de o tipă româncă fashonistă care este o împătimită a vintage-ului. Aceasta recomanda în două din filmulețele ei #Girlboss și am trecut-o numaidecât pe lista mea de must. Iar, la scurt timp după, cartea a ajuns și în mâinile mele, fiind peste măsură de încântată că o voi devora în sfârșit. Mulțumesc Editurii Publica pentru că, datorită lor, s-a întâmplat!

sophia-amoruso-2

Tot ce știam și aflasem între timp în legătură cu subiectul cărții, era faptul că tipa asta, Sophia Amoruso, a ajuns de la o cotrobăi prin tomberoane în căutare de mâncare, la a conduce o afacere de peste 100 de milioane de dolari. Chestia asta m-a frapat atât de tare, încât țineam neapărat să aflu povestea tinerei și care a fost declanșatorul ce a condus la această reușită personală.

Mă tot întrebam dacă totul a fost doar o chestiune de noroc sau s-a datorat ambiției, încrederii în forțele proprii și muncii depuse, de a ajuns într-un asemenea punct înălțător. Dar, lecturând #Girlboss și descoperind fiecare pas mărunt pe care Sophia l-a făcut, a doua variantă mi se impregna tot mai puternic în minte, arătându-mi cât de departe poți ajunge, dacă îți dorești asta cu adevărat și lupți pentru pasiunea ta. Abia după toate astea, recompensele vor veni pe măsură, uneori chiar peste așteptările tale. Ceea ce trebuie să faci este să nu te gândești prea mult unde vei fi mâine, ci să rămâi conectat la ce este astăzi, acum.

297fdfcaf4afd5cb748a2bdb517975af

Povestind într-o manieră irevocabil de sinceră, umoristică și ușor ironică, Sophia ne prezintă cum a ajuns ea de la o tânără rebelă nonconformistă, respectarea regulilor neexistând în dicționar pentru ea, la o femeie matură, la fel de nonconformistă, care își conduce propria afacere de milioane de dolari, coordonând „o mână” de aproape 400 de angajați care s-o ajute să insufle fiecărui suflet propriul lor stil de a-și purta hainele. Ne demonstrează că, prin aplicarea unor simple idei de zi cu zi, la care toată lumea se gândește, dar prea puțini oameni le iau și în considerare, putem face multe lucruri în viață.

Încă din copilărie a simțit că nu-și găsește locul. Școala nu s-a numărat niciodată printre preferatele sale. Și nu s-a supus niciodată modei, procurându-și hainele de la second-hand-uri, spre disperarea mamei sale. Dar, ceea ce nu știa Sophia, era faptul că aceste căutări acerbe prin SH-uri și îndemânarea pe care a căpătat-o astfel, aveau s-o ajute mai târziu, mai mult decât ar fi visat vreodată.

girlbossquote.jpg

Adolescența ei nu fost una ca oricare alta, trecând prin niște momente cărora nu le-a dat voie să o influențeze în vreun fel. Divorțul părinților, renunțarea la școală, numeroasele job-uri nasoale, uneori sub nivelul ei și care ajungeau într-un final s-o plictisească, neavând acel ceva pe care ea îl căuta inconștient, găsirea a ceva de mâncare prin tomberoane și făcutul autostopului n-au reușit s-o determine să renunțe la viața ei. Poate că pe unii i-ar fi speriat sau chiar îngrozit un asemenea trai, dar nu și pe Sophia. Tânăra lua totul firesc și dădea înapoi la fel, ca și cum era ceva ce făcea dintoteauna.

Iată că, într-o zi, răsare și soarele pe strada ei! Trezindu-se că are nevoie imediată de o asigurare medicală, aceasta a reușit să-și găsească un post la un liceu de artă. Neavând prea mult de lucru acolo și nedorind să ajungă să se plictisească repede, deoarece avea nevoie de cel puțin 3-4 luni de muncă pentru a putea primi asigurarea, Sophia și-a deschis un cont pe eBay unde vindea haine vintage, haine pe care le găsea în SH-uri și în casele scoase la licitație. Spre deosebire de competiția de pe site, tânăra era foarte atentă la detalii: absolut fiecare articol de vestimentație avea o descriere catchy, o poză cu felul în care se modela pe manechin și, nu în ultimul rând, era o piesă cât se poate de originală!

photo5

Plecând doar de la o sumă de 50 de dolari și nefiind susținută de nimeni altcineva, decât propria persoană, Sophia nu se imagina așa departe cu afacerea pe care abia o începuse și care avansase atât de rapid, din punctul de vedere al tuturor. Și, mai ales, să se mențină la nivelul la care a ajuns. Acum, chiar dacă este fondatoarea, CEO și directorul de creație al Nasty Gal, este tot aceeași Sophia care era la început de drum. Bine, poate cu unele îmbunătățiri! Nu s-a lăsat nicio clipă dusă de val de succesul pe care l-a câștigat pe merit. Nu s-a lăsat distrasă de absolut nimic în a-și mulțumi clienții prin articolele pe care le oferă.

Mi-a plăcut faptul că nu se ascunde după deget și spune direct ceea ce are de spus. Nu îi este rușine cu cine a fost și cu ce a făcut, recunoscând cât se poate de sincer acest lucru. Ne oferă sfaturi din experiențele sale, neașteptând nimic din partea noastră, poate doar multă muncă, devotament și aceeași sinceritate față de noi și de cei din jur. Și o face al naibii de bine!

Ce am învățat eu de la Sophia?

 Orice lucru pe care îl voi face, să-l fac cu pasiune!

„Niciodată nu mi-am propus să fiu bogată. Habar n-aveam că firma mea ar valora ceva până când n-au început să-mi bată la ușă investitori. „Compania ta valorează sute de milioane de dolari, iar tu deții atât din ea, așa că și tu însăți valorezi atât de mult.” A fost șocant cât de repede s-a întâmplat totul. Nasty Gal a trecut de la a face 150.000 de dolari într-un an la a face 150.000 de dolari într-o zi, iar acum facem 150.000 de dolari în timpul prânzului. Cred că o parte din motivul pentru care Nasty Gal a avut atât de mult succes a fost faptul că scopurile mele n-au fost niciodată de natură financiară.

Credeam în ce făceam și, din fericire, și alți oameni au crezut. Îmi păsa la fel de mult de proces pe cât îmi păsa de rezultate. Nicio decizie nu era prea mică. Fie că era o alegere semantică în descrierea unui produs sau expresia chipului unui model, tratam totul cu cea mai mare grijă. La acea vreme, era datorită faptului că, așa cum am mai spus, sunt genul de om care acordă atenție până și unui detaliu atât de mic cum este o etichetă strâmbă de expediție. Privind retrospectiv, îmi dau seama că aceste lucruri mici cresc sau distrug o afacere.”

Dacă voi crede în mine, o vor face și alții!

Teoria sforii roșii

„Am intrat în viața de adult crezând că ideea de capitalism e o înșelătorie, dar, în schimb, am descoperit că e un fel de alchimie. Combini muncă asiduă, creativitate și automotivație, iar lucrurile încep să se întâmple. Și, odată ce începi să înțelegi acea alchimie, sau măcar să o recunoști, poți începe să vezi lumea într-o altă lumină.

Totuși eu cred că am văzut întotdeauna lumea într-o altă lumină. Mama mea spune că, atunci când aveam cinci ani, am făcut rost de o sfoară roșie și fugeam prin locul de joacă, târând-o după mine. Toți ceilalți copii m-au întrebat ce era și eu le-am spus că era un zmeu. Curând, toată lumea avea sfori roșii și alergam cu toții impreună, cu zmeiele noastre sus pe cer.

Dacă eu și această carte avem ceva de dovedit, acel ceva este că, atunci când crezi în tine, și alții vor crede în tine.”

♫ Să întreb dacă nu înțeleg ceva, indiferent de situație și de cum mă vor percepe apoi ceilalți!

„Nasty Gal a fost programul meu de masterat. Am învățat să nu am rezerve când vine vorba despre a opri pe cineva în mijlocul unei prezentări pentru a-i cere să clarifice un aspect pentru că nu știu despre ce vorbește. Dacă tot nu înțeleg, îi voi spune: „Tot nu înțeleg” și am să-i cer să explice din nou. Uneori aș putea să aud efectiv sunetul ochilor care se dau peste cap în cameră-dar, considerând că iau decizii care implică atât de mulți bani și atât de mulți oameni, nu-mi permit să mă prefac că știu despre ce e vorba. Când conduci o companie la fel de mare ca a mea, nu ești singurul care ajunge să plătească pentru greșeli. Aș putea „să mă prefac că sunt CEO” sau aș putea să fiu un director de companie, ceea ce înseamnă să facă tot ce trebuie să fac (inclusiv să pun întrebări evidente) pentru a lua cea mai bună decizie pentru compania mea. Nu contează unde te afli în viață, vei economisi mult timp dacă nu-ți vei face prea multe griji pentru ce cred alții despre tine. Cu cât reușești să înveți asta mai devreme, cu atât mai ușor va fi restul vieții tale. Tu ești cine ești, așa că ar fi bine să te obisnuiești cu asta.”

girlboss

Dar asta nu e tot. Sunt mult mai multe sfaturi pe care această #Girlboss ni le oferă, sfaturi care ne vor ajuta în diferite momente ale vieții. Depinde de fiecare cum și când le va pune în aplicare. Fetelor, nu ezitați să puneți mâna pe carte!

Niciodată nu este prea târziu să-ți pui planurile în aplicare și să faci ceea ce îți place cu adevărat. Trebuie doar să ai încredere și să muncești pentru ce îți dorești. Nu contează părerea celorlalți, faci ce faci pentru tine, nu pentru ei. Chiar dacă n-o să reușești din prima încercare, nu renunța și luptă mai departe pentru pasiunea ta. Și tu poți fii o #Girlboss!

Nota mea: 5/5

nota-5

 Cartea o puteți găsi aici, aici (în română) și aici (în engleză).capture-20160928-044054

Publicat în Reviews

Emma şi banditul cel rău (Orphan Train #2) de Linda Lael Miller (recenzie) – Campania Promovăm Literatura #1


emma-si-banditul-cel-rau_1_fullsize

Descriere

„Povestea celor trei surori, trimise în lume cu trenul orfanilor își găsește finalul fericit în această carte, Emma și banditul cel rău. Lili și-a găsit iubirea adevărată în Lili și Maiorul, Caroline și-a întîlnit alesul inimii în Amăgirile iubirii. Trei povești de dragoste romantice, inteligente și senzuale.” – Publisher Weekly

Gândurile mele

Mulţumesc încă o dată fetelor de la Literatură pe tocuri, Iasmy și Mili, pentru cele două cărţi minunate ale autoarei Linda Lael Miller (Piraţii & Emma și banditul cel rău) și le doresc succes în continuare cu această campanie!


10404187_275299115992333_1360514128482132839_n

Campania ,,Promovăm Literatura” este organizată de blogul Literatură pe tocuriÎn cadrul acesteia, vor apărea recenzii de cărţi, noutăţi editoriale, concursuri, interviuri, articole literare, poezie, creaţie literară.

Vă invităm să vă alăturaţi nouă în promovarea şi susţinerea literaturii – Bloggeri, Autori, Edituri, Cititori, Librării.

,,Literatura este expresia societăţii, aşa cum cuvântul este expresia omului.” – Louis Jaques Maurice Cardinal de Bonald

,,Oricât de ocupat ai fi, trebuie să găseşti timp să citeşti. Altfel vei capitula în faţa ignoranţei.” – Confucius

„Cărţile: Glasuri eterne în spaţiu.” – Alexandru Vlahuţă

Folosiţi #PromovamLiteratura şi, împreună, poate vom reuși să ridicăm acest univers minunat, să nu capitulăm în faţa ignoranţei.

Cine dorește să ne susțină, dați un share!

Perioada campaniei: 26.08-30.11.2016


Emma, 7 ani

Forfotă de oameni. Speranță. Străini. Frig. Un vânt năprasnic. Singurătate. Un peron prăfuit. Un tren plin de copii ai nimănui. Fii și fiice abandonați de proprii părinți din diferite motive.

În gara unui orășel din Nebraska, poposește vestitul tren al orfanilor. Părăsite de mamă și despărțite de sora cea mare, Caroline, ce fusese adoptată deja, două fetițe, Emma și Lily, surori vitrege, niciuna necunoscându-și vreodată tatăl și avându-se doar una pe cealaltă, vor pierde și șansa de a rămâne doar ele împreună. Așteptând zgribulite pe peronul gării ca cineva să se îndure să le ia pe amândouă și să nu le separe, cum s-a întâmplat în cazul Carolinei, dorința fetelor se năruie atunci când doar roșcata este cea vizată și oprită în oraș de o femeie care avea nevoie de ajutor în casă.

Totuși, Emma ajunge pe mâna altei femei, ce nu-i va permite celeilalte să o ducă în casa stăpânului ei, ca să muncească și să aibă parte de un tratament nepotrivit vârstei fragede. Însă, nici cea din urmă, care își dorea enorm o fiică a ei și avea o meserie cam îndoielnică, aceea de prostituată, n-o va ferici luându-o și pe sora cea mai mică. Pentru moment, Emma acceptă resemnată faptul că a rămas fără ambele surori și speră din tot sufletul că, într-o zi, aveau să se regăsescă toate trei. 

Emma, 20 ani

Timp de treisprezece ani, în fiecare săptămână, în gara orașului Whitneyville, teritoriul Idaho, Emma îl aștepta pe conductorul trenului cu un teanc de afișe, prin care oferea o recompensă persoanei ce o putea ajuta să afle ceva despre surorile sale. Dar tot de atâta vreme, tânăra căpăta același răspuns, și anume că nimeni nu știa nimic despre ele. Însă, acest lucru n-o făcea să dea înapoi și să renunțe în a le mai căuta. Încă nutrea speranța că avea să le găsească cândva. Se gândea că, dacă una dintre ele sau chiar amândouă ar fi pățit ceva, sigur ar fi simțit și poate, doar atunci, ar fi încetat să mai continue. Totuși, nici posibilitatea ca Lily și Caroline să fi pățit ceva, nu ar fi oprit-o să afle ceva despre ele.

Pe lângă acestea, Emma dorea și să fie recunoscută în oraș ca o femeie respectabilă, chiar dacă mama sa adevărată practica prostituția, iar cea actuală, ce-i devenise între timp o foarte bună prietenă, făcea oarecum același lucru. Diferența era afecțiunea pe care cele două i-au împărtășit-o. Dacă a mamei naturale a lipsit, lăsându-se mânuită de bărbații care intrau în viața sa și de alcool, Chloe a avut grijă ca tânăra să nu ducă lipsă de dragostea unei familii și i-a interzis să calce vreodată pragul clădirii în care ea și „fetele” sale își practicau meseria.

capture-20161016-044543.png

Acum, roșcata este o adevărată domnișoară, fiica adoptată a Chloei Reese, bibliotecară a orașului și aproape logodită cu bancherul Fulton Whitney din Whitneyville. Deși ar trebui să fie extrem de fericită de faptul că cel mai bogat dintre tinerii din oraș o curtează de o bună bucată de vreme, nu i-a permis însă acestuia mai mult de câteva sărutări, până ce bărbatul nu va anunța logodna lor. Cu greu i-a dat voie și să o țină doar de mână!

Totuși, parcă nu este foarte sigură dacă logodna ar trebui oficializată. Vrea și nu vrea. Vrea să se mărite cu Fulton, pentru a putea ajunge o femeie respectabilă, iar lumea să o invite la picnicurile lor, la ceai, la biserică și să nu o mai judece de ceva ce nu a făcut. Și, totuși, inconștient, simte că nu e de ea toate acestea, chiar dacă nu recunoaște cu voce tare.

„Mergînd pe lângă tren, aproape că se lovi de o rampă ce cobora din unul din vagoanele de marfă. Fără să mai menționăm bărbatul și calul care coborau pe acea rampă.

Emma țipă, ușor surprinsă și făcu un pas în spate, în timp ce omul îi zimbea din șa, atingîndu-și cu mîna borul pălăriei. Arăta ca un drumeț ponosit, fără nici un fel de calități de gentleman. Cu toate astea, Emma simți un fior nu tocmai neplăcut în capul pieptului cînd îi întoarse privirea.

– Ar trebui să te uiți mai atent pe unde mergi, spuse ea înțepată.

Controlînd animalul de sub el cu mișcări de-abia perceptibile ale mîinilor înmănușate, străinul își îmboldi calul să coboare rampa pe peronul prăfuit de lîngă vagon. Aparent, el găsea foarte amuzant faptul că o luase pe Emma prin surprindere, pentru că încă rînjea, dinții albi strălucindu-i pe fața arsă de soare.

Îi făcu o plecăciune comică din talie:

-Scuzele mele, alteță, îi spuse el, apoi lăsă să-i scape un hohot de rîs și dădu pinteni calului.”

Iar totul se complică, atunci când în peisaj apare Steven Fairfaix, un bărbat singuratic, arogant, periculos de atrăgător și plin de mister, acesta atrăgând privirile încă de când a pus piciorul în oraș. Prima întâlnire dintre cei doi durează doar câteva clipe, înainte ca Steven să-și ia tălpășița, amuzat de izbucnirea Emmei. Însă, pentru tânără, înseamnă foarte mult, deși nu-și dă seamă deocamdată și nu știe cu ce să asocieze sentimentul ce a acaparat-o în prezența lui. Nici măcar când este cu Fulton, nu are parte de asemenea emoții incitante. Oare să fie fiorii dragostei ceea ce simte sau să fie doar ceva trecător?

„- M-am gândit că poate ți-ar place să-ți citesc.
– E foarte amabil din partea dumitale, miss Emma. Și ce carte e asta?
Fața ei nefardată strălucea în lumina lămpii, iar vocea ei era caldă și ușor răgușită. Pentru un scurt moment, Steven își dori că ea să fi fost femeia ușoară, pe care o bănuise el la început.
– Femeia cea mică, îi zise ea cu entuziasm. E cartea mea preferată – am citit-o de nenumărate ori.
Steven auzise de carte și se gândi că nu avusese niciodată dorința s-o citească, dar nu-i putu spune asta. Putea vedea acum, că există ceva foarte fragil în Emma și un cuvînt de batjocură putea răni sau distruge acel ceva.
– Și de ce îți place așa de mult?
Ea își mușcă ușor buza de jos.
– Bănuiesc că din cauză că e vorba despre surori.

[…]

Se aștepta să se gîndească la Lily și la Caroline, ca întotdeauna cînd citea Femeia cea mică, dar acum, mintea îi era ocupată de Steven Fairfaix.”

9a4306e2ae55f0e2e9def148ee67cc19

A doua lor întâlnire este și mai palpitantă decât prima, Emma aproape omorându-l, atunci când câteva scântei din lampa de gaz sar pe bandajele lui Steven. Ajuns în oraș, bărbatul dorea să bea un pahar liniștit și apoi să plece mai departe, dar bineînțeles că lucrurile nu stau chiar așa cum dorea. Un bețiv își face apariția în maghernița în care a intrat și, dorind să-și serbeze ziua, aprinde o dinamită și totul se transformă în foc și fum. Cel mai grav avariat în toată situația este chiar Steven, explozia aducându-l într-o stare deplorabilă, acesta nemaiputând să stea pe picioarele sale și să meargă, fără să pupe la propriu pământul.

Dar are noroc! Chloe se oferă să îl ia în casa ei și se asigură că are tot ce îi trebuie pentru a se pune înapoi pe picioare. Emma, descoperind cu uimire că este același bărbat fără maniere, pe care-l întâlnise mai devreme în ziua aceea, se îngrijește de el, chiar dacă știe că este foarte necuviincios să facă acest lucru, având în vedere vremurile de atunci. După ce că rănitul a fost adus în casa în care locuiește și deja se aud tot felul de zvonuri, care mai de care mai neadevărate și pompoase, dacă lumea ar mai auzi și că ea s-a oferit să aibă grijă de el, totul s-ar termina pentru Emma. Fulton nu ar mai dori-o, iar femeile ar privi-o ca pe o stricată, mai ales că sunt mai mult singuri în imensa casă a Chloei.

„Copacii adăposteau în interiorul potcoavei o pajiște, unde o mulțime de margarete albe cu centrul galben precum aurul piraților se ondulau în suflul brizei.

Privindu-le, Emma uită de toate necazurile.

– Trebuie să fie cîte una pentru fiecare înger din rai, suflă ea.

Steven care întinsese deja pătura pentru picnic, veni lîngă ea. Își puse ușor mîinile pe umerii ei și se aplecă și o sărută ușor pe ceafă.

– Însă astăzi ele toate aparțin unui singur înger – ție.”

Pe parcursul zilelor care treceau de când Steven era îngrijit în casa lor, aerul din jurul celor doi părea că o să ia foc din clipă-n clipă (nu că nu ar fi luat deja, la propriu, în prima zi când se cunoscuseră), datorită atracției puternice ce i-a lovit pe fiecare în parte. La început, părerile lor, unul despre celălalt, erau total eronate (Steven credea că și ea este una din femeile ce-și oferă plăcerile pentru un preț, iar Emma îl vedea ca pe un necioplit, un arogant care nu cunoaște semnificația bunelor maniere), dar, pe măsură ce timpul se scurgea și petreceau tot mai mult timp împreună, în sufletele lor își făcea loc un sentiment de care credeau că nu vor avea parte vreodată: iubirea.

„M-am săturat de fugă, insistă el. Este timpul să lupt pentru ce îmi aparține.”

Steven nu se gândea că va ajunge să stea atât de mult într-un loc, știind că fratele său e pe urmele lui, pregătit să se răzbune pentru faptele pe care se presupune că le-a săvârșit. Și nu se gândea nici că lucrul ce-l va reține atât de mult acolo, pe lângă rănile căpătate, va fi o femeie, căreia dorea cu tot dinadinsul să-i bage mințile în cap.

Pe când Emma era tare nehotărâtă. Nu vedea că Fulton nu este ceea ce are nevoie și că este un nemernic prefăcut, un băiețaș care consideră că trebuie să i se ofere totul pe tavă. Iar faptul că Steven pare interesat de ea, îl stârnește și mai mult, ceea ce îl obligă să facă mai multe presiuni asupra Emmei pentru a accepta logodna. Dar tânăra se află în cumpănă și dorința ei de a deveni o femeie respectabilă nu mai este o prioritate pentru ea, de când Steven a apărut în viața ei. Astfel că se distanțează de Fulton, cerându-i acestuia o pauză de reflectare, pauză pe care acesta pare că o acceptă, dar nu pentru mult timp. Nu când știe că ar putea să-i scape printre degete, după câtă muncă a depus în privința ei.

„Ar fi dat tot ce avea ca să o aibă pe Emma în fața lui și nu pe Joellen care nu aducea decît necazuri.”

De asemenea, fiica adolescentă a lui Big John, iubitul Chloei și cel la care se angajase Steven, Joellen, îi dădea bătăi destul de mari de cap bărbatului, fiindu-i ca un ghimpe în coaste. Tânăra pusese ochii pe Fairfaix și era pregătită de orice pentru a-l prinde în lesă. A fost în stare chiar și să-l urmărească pe acesta, în timp ce, împreună cu alți oameni ce lucrau pentru tatăl fetei, conduceau numeroase vite pentru a le vinde armatei. Vă asigur că puștoaica a ieșit destul de șifonată, datorită planului ei nesăbuit de a pune ghearele pe cel care-i aparține Emmei.

„Emma era speriată, dar se simțea și protejată și importantă și exista o anumită bucurie chiar și în asta. Dacă era alături de Steven, putea face față la tot ce se întâmpla. […] Era grozav de speriată, dar cînd se sprijini de pieptul lui Steven, simți puterea și calmul lui. De acum, hotărî ea, voi trăi doar momentul, împărțind greutățile ca și plăcerile. Viitorul își putea purta de grijă foarte bine și singur.”

Pe neașteptate, fata noastră primește un cec de la mama sa naturală, dar și un mesaj prin care aceasta îi cere să o viziteze cât mai curând. Emma îi răspunde, întrebând-o dacă știe cumva și ceva despre surorile sale. Se gândea că dacă a reușit să dea de ea, poate a avut același noroc și cu Lily și Caroline. Oare mama sa îi va da vestea pe care o așteaptă de atâta vreme sau va rămâne tot în același punct, acela de a nu afla nimic despre ele?

Au fost unele momente în care mi-a plăcut tare mult eroina, dar a și compensat peste măsură, enervându-mă la culme cu atitudinea ei prea încăpățânată. Se purta ca o răsfățată (aproape la fel de rău ca Joellen) și se lăsa prea ușor mânuită de ceea ce credea restul lumii despre persoana ei. Mi-aș fi dorit să aibă mai multă încredere în ea și să fie mai stăpână pe forțele sale, să nu depindă prea mult de cei din jur și să se descurce singură. Mi s-a părut un personaj destul de naiv. Până să-și dea seama ce fel de joc face bancherul, i-a luat destul de mult timp să afle, crezând că-l cunoaște cu adevărat pe acesta și că nu ar fi în stare să-i facă niciun rău. Dar, se pare că s-a înșelat.

Oare de ce este urmărit Steven de fratele său? Ce a făcut atât de rău, încât acesta să vrea să se răzbune pe el? Va descoperi Emma ce secrete întunecate are în spate bărbatul pentru care a început să simtă mai mult decât simpla afecțiune față de Fulton?

O lectură frumoasă despre fiorii dragostei la prima vedere, între o tânără naivă și încăpățânată și un bărbat arogant și plin de secrete. O lectură despre a rămâne pe loc și de a nu mai fugi, o lectură despre a lupta cu tot ce ai, pentru cel mai bun lucru din viața ta, iubirea.

Nota mea: 4.5/5

nota 4.5

capture-20160928-044054

Publicat în Apariţii

Editura Quantum – noutăți editoriale!


valentina-vol
Din ascunzișul ei aflat în Casa Spiritelor, Diana plănuiește să-i ia viața Anei, în timp ce Iustin pare din ce în ce mai hotărât să pună capăt poveștii de iubire care l-a readus la viață. Riscând să fie dat afară din familie pentru a doua oară, el își urmează propriul drum, la granița dintre lumină și întuneric. În același timp, prietenia cu Valentina – ucenica lui Gabriel -, aruncă o umbră de îndoială asupra intențiilor lui. Pentru a o salva, va fi nevoit să se pună în pericol, căci Valentina are propriile secrete.
Despre autoare:

mihaela-strenc-autor-qp

M-am născut în 1983 şi am urmat cursurile Facultăţii de Geografie. Mi-a plăcut să scriu încă din copilărie, când visam ca poveştile mele să apară în librării. După ce mi-am încercat norocul pe internet, publicând o carte în format electronic, am ajuns la editura Quantum, cu romanul „Îngerul Întunecat”, primul volum al seriei „Oraşul Îngerilor”.

Primul volum îl găsiţi aici!

ingerul-intunecat-front-cover-4


coperta-1-i-r-en

Atunci când afli că viața pe care ai trăit-o nu îți aparține, ce ai de gând să faci?

Într-o lume în care oamenii se ghidează după 5 coduri, sunt conduși de 5 Supremi, iar visele sunt interzise, Cehel Ynue, o tânără ce pornește în viață ca fiind un copil prodigy, se zbate să descopere adevărul, încălcând regulile.

Pe parcursul călătoriei sale, Cehel se întâlnește de mai multe ori cu termenul necunoscut I.R.En., care îi obsedează subconștientul și care o împinge spre aflarea adevărului.

O singură lume, fenomene bizare greu de explicat, un Healer și un Mediator care refuză să accepte realitatea oferită de către sistem.

I.R.En., romanul care împinge cititorul să se îndoiască de propria realitate în care trăiește, făcându-l să întoarcă pagină după pagină pentru a afla răspunsul la toate întrebările pe care este constrâns să și le pună.

Fragment din I. R. En., de Leila Sandra Coroian:
„Așadar, pentru că Mediatorii au constatat că posed o inteligență cu mult peste cea a copiilor de vârsta mea, s-au decis să îmi contacteze părinții. În acea toamnă i-am văzut pentru ultima oară. Într-o noapte am părăsit Huei-ul și nu m-am mai întors niciodată. De ce, dacă tot am accesul necesar?, vă întrebați. Uite așa, deoarece în momentul în care eu am părăsit acel oraș, s-au făcut niște acorduri, s-au semnat acte confidențiale și, din câte am aflat eu pe parcurs, părinții mei au primit o sumă destul de frumușică pentru a „nu crea probleme”. Pe scurt, să se facă nevăzuți și să uite de existența mea.”
capture-20161017-044417
Publicat în Apariţii

Editura Tritonic: Cercul vieţii (Iubire periculoasă #2) de Georgiana Sandu


14563432_1180727411970176_1745335825710987509_n
Kath începe să dezgroape secretele iubitului ei şi asta nu se întâmplă într-un mod plăcut. Harris încearcă să îi ascundă adevărul cât mai mult cu putință, dar dușmanii sunt hotărâți să nu îi dea pace, iar o afacere eşuată a bandei din Seattle o aduce pe iubita lui fix în mijlocul unui război sângeros. Cursele de maşini între adolescenţi se transformă peste noapte într-o luptă de stradă pe viaţă şi pe moarte.
 
Harris Stone e un adolescent orfan, infiltrat prea mult într-o bandă de răufăcători din care nu mai poate ieşi – şi nu vrea să iasă. Kath îl cunoaşte pe adevăratul traficant de arme, şeful lui Harris, iar acesta dezvăluie secrete care o înspăimântă şi o fac să îşi dea seama că nu e suficient de puternică să iubească un asemenea om.
Dragostea pentru el se transformă în condamnarea ei, și fiecare zi devine un dans al morții din care nu mai poate ieși.

Despre autoare:

13516739_949290138502606_2054510046350858899_n

Cât despre mine?… Sunt Georgiana Sandu, am 21 de ani, am absolvit un liceu de economie, dar pasiunea mea a fost mereu literatura. Mult timp am fost indecisă neștiind ce voi alege pentru viitor. Acum lucrez ca editor imagine la o televiziune online. Pasiunea pentru scris și grafică m-a dus spre jurnalism. Am început Dangerous Love pe la 18 ani, într-o perioadă mai dificilă a vieții mele și mi-am creat prin ea o altă lume căreia mă dedicasem în întregime.

Primul volum îl găsiți aici!

iubire-periculoasă-663x1024.png


capture-20161017-044417