
Descriere
Mary Kubica se întoarce acum cu o poveste electrizantă despre obsesie și înșelătorie, o poveste care îți dă dependență.
În centrul orașului Chicago, o tânără pe nume Esther Vaughan dispare fără urmă din apartamentul ei. Printre lucrurile sale este găsită și o scrisoare, dedicată misterios “Iubirii mele”, lăsând-o pe prietena și colega ei de apartament, Quinn Collins, să se întrebe dacă Esther era într-adevăr persoana pe care credea că a cunoscut-o.
Între timp, într-un mic orășel de coastă din Michigan, aflat la o oră distanță de Chicago, o necunoscută apare în cafeneaua unde Alex Gallo, un adolescent de 18 ani, se ocupă de curățenie. Este atras imediat de frumusețea și șarmul fetei, dar ceea ce pornește ca un flirt inocent se transformă brusc în ceva mult mai întunecat și sinistru.
În vreme ce Quinn caută răspunsuri despre Esther, iar Alex e tot mai subjugat de vraja femeii necunoscute, maestra suspansului Mary Kubica își conduce cititorii într-o aventură incredibilă, care va culmina cu un deznodământ șocant ce vrea să ne arate că, oricât de departe și de repede am fugi de el, trecutul tot ne va ajunge din urmă.
Gândurile mele
Este pentru prima dată când iau contact cu unul dintre romanele autoarei, deși este deja la a treia apariție la Editura Herg Benet, după Fata cea bună și Necunoscuta. Mi-a plăcut lectura și totuși nu m-a dat prea tare pe spate (am cam abandonat-o pe parcurs de vreo trei ori, citind altceva între timp). Mi-aș fi dorit să aibă ceva mai multă acțiune și suspans, să mă întărâte și să îmi pună mintea la treabă mult mai mult decât a făcut-o. Chiar dacă am bănuit anumite lucruri de la un moment dat, aș fi vrut ca autoarea să renunțe la o parte din capitole sau să le adauge la final, pentru ca cele două povești să se întrepătrundă mai devreme și să nu se termine „pe repede înainte”.
Urmând două perspective diferite, Să nu plângi! ni-i aduce în prim plan pe Quinn Collins și pe Alex Gallo, două personaje al căror numitor comun îl descoperim de-abia spre sfârșitul cărții. Ei îi dispare prietena și colega de apartament, iar el este acaparat de noua prezența feminină din micul oraș în care trăiește. Fiecare dintre cei doi tineri se simte ciudat în legătură cu situația în care se găsește, așa că încearcă, cât se poate, să afle mai multe despre ființele ce le-au dat viețile peste cap.
„E ca atunci când dai cu degetul de la picior într-un colț de mobilă sau când elimini o piatră de la rinichi. Doare. Mai rău, e ca atunci când îți prinzi degetele în portieră. Îmi vine să plâng și să țip. Simt că inima îmi e pustiită de informația asta nouă pe care parcă nu o pot înțelege.”
Citește în continuare „Să nu plângi – Mary Kubica” →