Publicat în Reviews

Urlet în tăcere (Urlet în tăcere #1) – Marina Neagu


20190627_220025.jpg

Descriere

Fără să știe, Sara, o adolescentă a zilelor noastre, suferă de pe urma unor legăminte făcute în urmă cu 2000 de ani, când cea din care avea să se deschidă linia familiei lor, marea preoteasă a dacilor, jură să-și reîntâlnească iubirea pierdută. Este atrasă în jocuri periculoase a căror inițiere nu-i aparține, dar ale căror consecințe zguduie cu totul micul ei univers.

Când violența îmbracă țesuturi umane, viața Sarei este salvată în mod misterios. Dar supraviețuirea vine cu un preț mult prea mare.

Marina Neagu, cu stilul ei binecunoscut, pregătește cititorilor săi încă o poveste trăită cu sufletul la gură. De pe marginea prăpastiei, personajele îți vor da dependență și, la final, te vei trezi dorind mai mult.

Sursa foto: pinterest

Gândurile mele

„Hei! Ai văzut-o pe tipa rămasă cu gura căscată? Nu, nu cea blondă, cu picioare interminabile, forme apetisante și cu un chip ca de înger. Cealaltă, mai bondoacă, cu părul ciufulit, de zici că se află într-un permanent război cu pieptanul și cu ochii aia de un albastru spălăcit, ce îi domină cam jumătate de față. Da, da, despre ea vorbesc. Ei, aceea sunt eu, Sara.”

O noapte din urmă cu cinci își lasă amprenta întunecată pe tânăra Sara, răpindu-i într-un mod brutal și sângeros părinții. Deși ea a reușit să scape, aproape înecată, vocea a părăsit-o în fața durerii și cu greu a început să trăiască din nou. Și-a tras fermoarul la gură și a refuzat să mai vorbească despre trecut atunci când întrebările o încolțeau din toate părțile.

Pentru a se putea reintegra în societate, după ani de terapie petrecuți într-o clinică, ascunsă de lumea de-afară, mătușa geamănă a mamei sale, Laura, și fiica acesteia o iau în căminul lor și o ajută să se reobișnuiască cu traiul de zi cu zi. O ajută să redevină un om normal, atât cât se poate. Astfel că se înscrie la facultate și încearcă să o ia, pas cu pas, de la capăt.

„Mi-am promis să țin durerea amintirilor mereu ascunsă, așa că am încătușat-o în tăcere.”

La început, verișoara Liana este răutăcioasă, deoarece este obligată de mama ei să aibă grijă de ea și s-o ia peste tot unde merge, nemaiputând să se mute în căminul facultății și să se bucure de libertate, așa cum își dorea. Când tânăra este luată pe sus de verișoara ei la o petrecere, știe că o va supăra și mai tare dacă îi va refuza plăcerea de a se întâlni cu iubitul ei, refuz ce le-ar ține pe amândouă acasă, nu doar pe Sara.

Acolo face cunoștință cu gemenii Lucian și Damian, doi cuceritori cărora le place să-și facă de cap cu fiecare fată frumoasă pe care o întâlnesc. Simțindu-se ca o intrusă și știind că o petrecere nu este chiar locul ei preferat, se îndreaptă spre parcul de peste drum, așteptând ca verișoara ei să o caute și să plece apoi acasă. Orele trec, fata continuă să urmărească mașinile ce vin și pleacă de la petrecere și are parte de un sărut absolut neașteptat de la unul din frați.

„Sunt destul de înțeleaptă să știu ce consecințe ar avea salvarea mea.”

A doua zi, după noaptea petrecerii, considerându-se vinovată de întreaga situație cu Liana, fata noastră vorbește cu mătușa ei. Problema cu mutatul în cămin se rezolvă, iar atitudinea tinerei în privința Sarei se schimbă cât ai bate din palme. Fiind totuși o fată bună la rândul ei, Liana o avertizează să stea departe de gemeni, pentru că nu sunt persoanele potrivite în jurul cărora să se învârtă. De asemenea, este avertizată să se ferească și de un anumit Markus, acesta emanând pericol prin toți porii. Unde mai pui cât este de chipeș, de sexi și de magnetizant?

Momentul în care-l va întâlni se va lăsa cu scântei și pasiune, iar secrete legate de noaptea de-acum cinci ani vor ieși la iveală, dezvăluindu-i o lume total diferită de ceea ce cunoștea. Descoperă că viața ei este legată complet de ceea ce s-a întâmplat atunci și că, deși ar fi trebuit să moară și ea, a ajuns să trăiască un timp împrumutat care a adus coșmarurile pe pământ. Pe lângă toate astea, de parcă nu erau destule probleme pentru fată, vise dintr-un trecut îndepărtat îi fac cunoscută iubirea interzisă dintre o mare preoteasă (Sarula) și un bărbat care a ales să trăiască viața unui om normal.

inel11_rsz.jpg

„O să-l păstrez atâta vreme cât voi avea speranța că îmi vei aparține.”

Spre deosebire de Frumuseți monstruoase, acest volum mi-a plăcut mult mai mult. Acțiunea nu mi s-a mai părut grăbită, personajele au fost mai complexe în comportament și gândire, iar firul poveștii m-a captivat încă de la primele pagini. Trecerea de la realitate la visele Sarei a decurs firesc, astfel încât puteai să-ți dai seama ușor când este doar un vis și când te plimbi prin viața de zi cu zi a tinerei.

Tot încercând să-mi dau seama cine sau ce este Markus, autoarea ne trage de mânecă la un moment dat și ne spune că doar la finalul cărții vom afla natura acestuia. Personal, am ghicit doar pe jumătate ce ar fi, dar zău că nu m-aș fi dus cu gândul mai departe. Dacă nu era Sara care să dezlege misterul, nici nu cred că aș fi auzit vreodată de acel personaj mitologic. Totodată, incursiunea în trecutul dacilor și al romanilor și modul în care Marina s-a legat de istoria noastră și a adaptat-o frumos în poveste, m-au încântat foarte tare. Chiar nu mă așteptam să mă fascineze atât de mult!

„Coșmarurile tale sunt reale.”

Noroc că mă așteaptă și volumul doi în bibliotecă, altfel nu știu ce s-ar fi întâmplat. Finalul la Urlet în tăcere mi-a făcut pur și simplu vânt și m-am trezit întrebându-mă ce tocmai am citit. Sper ca situația să nu rămână astfel, pentru că eu am deja cuplul meu preferat și nu vreau ca altcineva să-și bage nasul în treaba lor. În afară de mine, bineînțeles. *muahahaha*

Un prim volum exploziv și plin de imprevizbil. Scenele romantice și cele de acțiune te fac să trăiești fiecare moment la intensitate maximă, iar încărcătura istorică inserată în poveste te face părtaș la o iubire străveche ce dăinuie mai presus de timp.

Nota mea: 5/5

nota-5


Mulțumesc frumos Editurii Quantum Publishers și autoarei pentru
povestea fascinantă oferită!

18698270_616317555244415_6124705709685917116_n.jpg

langit-merah.regular

Reclame
Publicat în Tag-uri şi lepşe

I SPY BOOK CHALLENGE


Sursa mea inepuizabilă de tag-uri (The Bibliophagist) m-a ispitit din nou și m-am trezit că cedez în fața vânătorii contratimp din bibliotecă.

Reguli:

Găsește o carte care conține (în titlu sau pe copertă) un exemplu pentru fiecare dintre cele 20 de categorii. Trebuie să fie diferite. Lăsați-vă creativitatea să zburde și alegeți cărțile în cinci minute!

Food | Transportation | Weapon | Animal

Octopussy | Regii timpului | La jumătatea drumului spre mormânt | Dincolo de timp

1.jpg

Number | Something You Read | Body of Water | Product of Fire

Cincizeci de umbre întunecate | Pribegii mărilor | Urlet în tăcere | Misterul gemenelor

2.jpg

Royalty | Architecture | Clothing Item | Family Member

Trei Coroane Întunecate | Hotel Vendome | Atracția | Logodnică de împrumut

3.jpg

Time of Day | Music | Paranormal Being | Occupation

Zilele amanților | Muzica inimii | Mai presus de timp | Asasin la feminin

4.jpg

Season | Color | Celestial Body | Something That Grows

Întoarcere la casa de vară | Elixirul dragostei | Belzhar | Numărul fiarei

2909599-horz.jpg


Cine dorește, cine poftește, este binevenit să accepte provocarea celor 5 minute! 🙂

89ae19bbb656c62d4941a7b756a13c3e

Publicat în Books I've Read/Wrap-up, Uncategorized

Wrap-up #12 | mai 2019


Luna mai a fost una absolut romantică! Aș fi vrut eu să citesc mai mult, dar nu s-a putut. Nu că aș excela cu luna aceasta. Suntem deja la jumătate și abia am dat gata trei lecturi. Partea bună este că mai am timp pentru a recupera! :))


1737167.jpg
Preţul supunerii – Stephanie James/Jayne Ann Krentz

3/5

„- Adena, n-am niciun chef să plec de la tine în seara asta.
– Știu, murmură ea.
– Dar mă expediezi totuși… încheie el cu un umor care destinse puțin atmosfera. De ce mă fixează Max?
Adena întoarse capul pentru a-i urmări direcția privirii și-l văzu pe Max care-i pândea, postat în spatele canapelei, cu botul pe labe.
– Așteaptă ca să te conducă politicos până la ușă.”

Adena West decide să facă o faptă bună și să-l avertizeze pe rivalul în afaceri al fostului logodnic de planurile acestuia. Nu se aștepta însă ca Holt Sinclair să știe deja despre ce era vorba, iar când bărbatul crede că ea își dorește ceva la schimb pentru așa-zisele vești, se simte atacată și înjosită de gândurile ce-i trec prin cap. Astfel că părăsește casa lui Holt cu prima ocazie, jignită de purtarea lui insinuantă.

Dându-și seama că a judecat-o greșit pe femeie, Holt se arată curând la ușa ei pentru a-și cere iertare și pentru a lua-o cum trebuie de la capăt. Iar de aici, întâlnirile lor sunt tot mai dese, bărbatul intervenind în viața ei, în loc să o lase să se descurce singură. Adena este nemulțumită de acest fapt și încearcă să-i plătească cu aceeași monedă, însă nu reușește. Cea manipulată este tot ea.

Nu mi-a plăcut cum a fost creionată Adena, se putea mai bine. Prea era „jucată” de toți și nu era în stare să-și impună punctul de vedere. Mă așteptam de la ea să fie mai încăpățânată și să nu se supună așa ușor. Și chiar începuse bine lectura din acest punct de vedere, ca mai apoi s-o facă lată.

Zâmbetul Joannei – Noelle Berry McCue/Peggy Webb

1.5/5

„- Vorbește despre mine? întreabă Joanna, surprinsă.
– Da. Spune că în zilele cu ploaie toți îngerii se apleacă deasupra curcubeului pentru a-ți vedea zâmbetul.”

După ce a terminat facultatea și s-a bucurat de ultimele clipe de libertate departe de casă, Joanna revine în locul natal. Este pregătită să-i dea peste nas tutorelui ei, Kirk, și să-l facă să-și înghită ordinele la adresa sa. Însă nu ia în considerare faptul că atracția care se trezește în ea, atunci când se află amândoi în aceeași încăpere, o să-i cam dea de furcă. Afecțiunea pe care i-o poartă încă din copilărie nu face decât să-i alimenteze pasiunea și iubirea ce începe ușor, ușor să-și facă loc printre emoțiile ei.

Nici Kirk nu este indiferent la ceea ce se întâmplă între cei doi, dar se ține la distanță, primul mariaj lăsându-și amprenta pe el și lecuindu-l de fetele tinere care vor doar libertate și distracție. Joanna nu face decât să-i întărească decizia luată prin comportamentul ei. Se observă limpede că fetei îi cam place să se joace și nu se lasă până nu obține ce vrea. Numai Kirk nu vede și o consideră la fel de pură și de nevinovată ca întotdeauna.

Personajele au fost fără substanță și m-au enervat pe tot parcursul lecturii, în special Joanna și atitudinea ei de răsfățată. Puține au fost momentele în care a fost cât de cât drăguță.

978-606-93335-1-8

Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere – Jennifer E. Smith

4/5

„Oliver e ca un cântec pe care nu şi-l poate alunga din minte. Oricât de mult s-ar strădui, melodia întâlnirii lor i se derulează prin gând ca o buclă nesfârşită, de fiecare dată la fel de surprinzător de plăcută ca şi precedenta, ca un cântec de leagăn, ca un pslam, şi nu crede că s-ar putea sătura vreodată să-l audă.”

Se mai întâmplă, câteodată, să-ți dorești din tot sufletul ca stelele să se alinieze în favoarea ta și să te oprească din a ajunge într-un loc în care nu vrei să fii. Iar cu cât se apropie mai mult momentul, ghinionul îți joacă feste și îți aruncă în cale câte un obstacol, exact așa cum ai visat. Însă, pentru o clipă, regreți că ai fost în stare să-ți dorești acest lucru și ai vrea să ajungi la timp la nunta tatălui tău, chiar dacă inima ți-e frântă de hotărârea acestuia de a începe o nouă viață, la un ocean distanță de tine, unica lui fiică.

Și pierzi. Patru minute au fost suficiente ca să te facă să pierzi avionul spre Londra în care trebuia să fii acum. Dar poate că acele patru minute au fost în mod special furate de către destin, doar pentru că avea altceva mai bun pentru tine. Cum ar fi tânărul ce se oferă să-ți țină de urât până la următorul zbor? Chipeșul și charismaticul și ciudatul drăguț care încearcă să-ți abată gândurile negre de la ce te sperie? Oliver cel amuzant care te face să privești cu alți ochi situația în care te afli? Au fost doar 4 minute, însă ți-a adus mai mult decât un zbor pierdut și șansa de a rata o nuntă, ți-a adus iubirea.

Mi-a plăcut mult povestea lui Hadley și a lui Oliver. Au fost atât de simpatici amândoi, încât m-am despărțit cu greu de ei la final. Deși călătoria cu avionul a durat 7 ore, timpul minunat petrecut împreună s-a simțit ca o veșnicie. Au trecut prin aproape toate subiectele posibile, au dormit unul lângă altul și mai că au fost gata și de-un sărut în fața băii avionului. Legătura lor a evoluat frumos, fără să fie deloc forțată, așa cum le-a fost dat să fie.

Splendis-JQ-01-600xauto_0-horz.jpg

Splendid (Splendid #1) – Julia Quinn

5/5

„Dar, Doamne, cît de frumoasă era! Purta o rochie din satin violet pe trupul ei mic… Tinerele aflate la primul lor sezon de baluri trebuiau să poarte colori pastelate, dar Alex se bucura că Emma sfidase convenția și alesese o culoare mai îndrăzneață. Se potrivea cu spiritul ei și, într-o mare de domnișoare insipide, ea era o rază de foc și de viață.”

Întotdeauna este o plăcere maximă atunci când mă delectez cu un historical romance, unul dintre genurile mele preferate. Iar dacă este vorba și despre o autoare pe care o îndrăgesc, așa cum este Julia Quinn, atunci știu că nu există nicio șansă să las cartea din mână. Scrierile ei au ceea ce trebuie pentru a te ține cu ochii lipiți de pagini, te fac să râzi și să empatizezi cu personajele, să vrei să le aperi și să sari pe cei care le vor răul.

Spre nemulțumirea ei, americanca Emma Dunster este trimisă la Londra, împreună cu familia surorii tatălui, pe motiv că era timpul să-și facă debutul în înalta societate. Curând, descoperă că s-ar putea să se distreze pe cinste printre englezi, alături de verii ei dragi, chiar dacă oamenii îi privesc ciudat părul de foc. Într-una din zile, pe când pregătirile pentru un bal în propria casă erau în toi, săturate de atâtea aranjamente cu flori, cele două verișoare se deghizează în cameriste și-și caută de lucru la bucătăria familiei. Doar că Emma merge până-n punctul în care se oferă să plece singură la piață pentru a lua ouă. Aventura se termină cu ea sărind să salveze un copil și cu ouăle sparte, alegându-se cu o durere de cap și cu un duce pe urmele ei.

Alex, ducele de Ashbourne, se simte atras de „camerista” ce l-a tulburat mai mult decât vrea să recunoască. Dorind s-o întâlnească din nou, participă la balul familiei Blydon spre surpriza întregii societăți și rămâne la petrecere mai mult decât de obicei. „Marea” întâlnirea are loc chiar în dormitorul fetei care încă se resimțea după aventura cu ouăle. Are loc un schimb de replici spirituale și de râsete pe măsură, încât nu ai cum să nu te molipsești de voia bună ce-i înconjoară, având în vedere împrejurările în care se află.

Legătura lor începe cu o prietenie frumoasă, ca mai apoi protagoniștii să cedeze atracției inevitabile ce i-a lovit. Emma se îndrăgostește de el și nu ezită în a-l cere de bărbat, luându-l complet prin surprindere. Dacă Ashbourne va accepta, nu aveți decât să aflați singuri!

Dansand-la-miezul-noptii-de-Julia-Quinn-horz.jpg

Dansând la miezul nopţii (Splendid #2) – Julia Quinn

4/5

„John Blackwood avea secrete. Belle era sigură de asta. Ar fi putut pune pariu că povestea vieții lui rivaliza cu o piesă de-a lui Shakespeare. Trebuia doar să cerceteze mai adînc. Excursia ei la țară se putea dovedi chiar mai interesantă decît s-ar fi așteptat.

Nu avea însă cum să-i descopere secretele dacă nu se împrietenea cu el. Iar el îi arătase sufficient de clar că nu o plăcuse.

O chestie al naibii de iritantă.”

Nu știu de ce, dar mă așteptam ca verișoara Emmei, Belle, să fie mai rațională, exact cum este în majoritatea timpului. Dar atunci când dragostea a lovit-o și a descoperit că există până la urmă cineva care pare să n-o placă, n-a mai gândit logic și s-a aruncat pur și simplu înainte, indiferentă la consecințe.

Deși atras de ea, încă de când a văzut-o prima dată pe pământurile sale citind din Shakespeare, Blackwood a încercat să o țină la distanță, conștient de trecutul său întunecat. Nu dorea să o „păteze” cu nimic pe frumoasa lui Belle, așa că se folosea de cuvinte aspre și de o atitudine glacială pentru a o răni.

Doar că bărbatul nu știe cu cine se pune, mai ales când cele două verișoare se aliază și uneltesc planuri împreună. Cu inima zdrobită, Belle pleacă înapoi la Londra, lăsând-o pe Emma să-i trasmită lui John că-și caută un soț. Însă tânăra aștepta de fapt ca lui John să-i vină mintea la cap și să vină după ea, înainte de a fi prea târziu și sperând că o iubește la fel de mult pe cât îl iubește și ea. Planul fetelor reușește și acesta cade mult prea ușor în plasă, spre nemulțumirea mea. Aș fi vrut să fie mai cumpătat și să-și dea seama că i s-a întins o cursă. Fraierul! Dar de unde rațiune, atunci când dragostea face tumbe prin capul tău?


Care au fost lecturile voastre din luna mai?

small-3114-5b9951ea49c08

 

Publicat în Fragmente

Fragmente #22 | Aleea întunericului (Vampirii din Morganville #3) – Rachel Caine


„Era o prostie. Ei nu-i plăcea de Myrnin, nu putea să-i placă de el. Era înspăimântător și ciudat și mai încercase s-o omoare, nu o dată, ci de cel puțin două ori. Și-atunci, de ce simțea că-i vine să plângă?

– Dacă ne-am folosi de cristale? se repezi ea.

Ochii lui Myrnin se îngustară.

– Doar am învățat, insistă ea, atunci când m-ai pus să le iau. Dacă ne-am folosi de ele acum? Amândoi? Nu ne-ar ajuta?

Până să-și termine ea tirada, el deja clătina din cap.

– Claire, asta-i o nebunie. Chiar dacă ne-am continua cercetările pentru găsirea leacului, nu avem suficient timp.

– Leacul pentru boala voastră! strigă ea, simțind un brusc val de speranță, în timp ce scotocea prin rucsac în căutarea recipientului cu cristale. Nu astea sunt ce ai obținut până acum?

– Ba da. Inteligent din partea ta să descoperi asta. Numai că ideea e alta: mi-au trebuit ani de-a rândul până să-l dezvolt, și în cel mai bun caz nu oferă decât o ameliorare temporară. Până și o doză mare și-ar pierde efectul în câteva ore, pentru oricare din noi, iar consecințele, în ceea ce te privește…

– Dar dacă am reuși să găsim un leac, un leac veritabil?

– E o naivitate să credem că am putea perfecționa un astfel de leac în doar câteva ore. Nu, părerea mea e că ar fi mai bine să pleci. Am fost de-a dreptul nobil pe ziua de azi. Chiar ar fi cazul să mă lași singur, să savurez ideea asta, cât mai pot.

Privi recipientul din mâna ei și, pentru o clipă, ea avu impresia că zărește scânteia acelui interes alert care-l alimentase atât de intens la primele lor întâlniri.

– Poate, zise el, într-un târziu, dacă ți-arăt rezultatele cercetărilor, ai fi capabilă să le duci mai departe. Pentru ceilalți.

– Sam zicea că sunteți toți bolnavi. Chiar și Amelie.

Myrnin încuviință.

– Așa cum sunt eu. așa vor fi cu toții. Toți vampirii încă în viață vor suferi de asta în următorii zece ani, dacă nu oprim evoluția bolii.

Zece ani! Nu! Nu și Michael. Nu putea să stea deoparte, fără să încerce să împiedice această soartă, cel puțin pentru el.

– Amelie ne-a adus în Morganville ca să câștige timp pentru noi.”

6

 

Publicat în Tag-uri şi lepşe

The Astrological Book Tag


Este timpul să ne jucăm de-a zodiile! De-a cărțile și de-a zodiile, de fapt. Eu sunt o geamănă. Voi? ^^


Sursa tag-ului – aici. Pozele sunt preluate de pe pinterest.com.


berbec.png

Aries

Name a book you’ve read that was full of fire, desire, and passion.

Numește o carte plină de foc, dorință și pasiune pe care ai citit-o.

Inima de foc de Linda Howard. O lectură mistuitoare ce presară foc și pasiune în calea ei. Totul a început ca un joc, însă provocarea s-a transformat rapid în ceva mai profund și neașteptat.

Avea să fie nevoie de mare efort din partea ei ca să-l țină departe de cortul său, fiindcă totul în acea situație avea să-i împingă unul în brațele celuilalt. Ben părea convins că ea n-avea să-i reziste prea mult, iar Jillian era nevoită să admită că, probabil, el avea avantajul în acea lupta ce dura de milenii. Trebuia să i se opună nu doar lui, ci și ei înseși și propriilor instincte ce fuseseră trezite la viață.”

taur.png

Taurus

Name a book you’ve read that was beautifully written.

Numește o carte frumos scrisă.

Hanoracul tău de Cristina Otel. Autoarea scrie frumos, leagă armonios frazele între ele și povestea vine de la sine, natural, fără să fie deloc forțată.

„- Ai simțit vreodată că lumea nu te aude cu adevărat?”

gem.png

Gemini

Name a book you’ve read that featured twins.

Numește o carte care are ca personaje gemeni.

Misterul gemenelor de Adi Rule.

„Arătam ca două fete obișnuite. Nu mai mult de optsprezece ani. Ea, cu o căciuliță galben – deschis, eu, cu fața pe jumătate ascunsă de ochelari negri. […] Aici, sus, eu și Jey am putea părea asemănătoare oricui s-ar întâmpla să-și ridice privirile și să ne descopere. Am putea părea chiar surori. Însă nimeni nu ne-ar putea acuza de adevăr. Suntem prea departe ca să știe careva că suntem gemene – ca să-și dea seama că numai una dintre noi e ființă omenească.”

rac.png

Cancer

Name a book you read that was a real tear-jerker.

Numește o carte care te-a făcut să plângi rău.

Am plâns pentru al nostru este cerul, chiar dacă știam care va fi în cele din urmă finalul.

„Pentru că, uneori, să îți spui povestea este singurul fel în care poți rămâne în viață.”

leu.png

Leo

Name a book you’ve read that featured courageous characters.

Numește o carte cu personaje curajoase.

Sunt foarte multe astfel de cărți. În fiecare poveste există cel puțin un personaj care are curajul de a face ceva, de a lupta, de a-și apăra prietenii și familia, de a nu uita să se pună uneori și pe primul loc.

O astfel de carte este Bad Romance de Heather Demetrios. Grace își adună curajul necesar pentru a ieși dintr-o situație ce a ajuns să-i facă rău și a pus monopol pe viața sa.

“Ești ca un labirint. Nu știu cum să ies din tine, nu pot vedea unde sunt. E ca alergatul pe întuneric atunci când sunt cu tine. Mă simt prinsă într-o capcană. Oriunde întorc privirea, e o fundătură. Mă tot întorc în punctul din care am plecat.” 

fecioara.png

Virgo

Name a book you’ve read that was pure perfection.

Numește o carte care a fost perfectă pentru tine.

Prin cenușă de visuri de Oana Arion. Atunci când am terminat de citit seria, spuneam că n-aș putea alege între ultimele două volume ale seriei; însă chiar și așa, acesta (penultimul) a avut ceva mai multă atracție spre mine decât finalul seriei. (Re)Întoarcerea de situație gândită de autoare a fost și este absolut mi-nu-na-tă!

– Hope, repetă el, tresărind imperceptibil.
– Lady de Dunbar, am completat.
Vikingul mă privi drept în ochi. Avea expresia inconfundabilă a unui om care încerca din răsputeri să-și amintească ceva… un anumit detaliu dintr-un trecut îndepărtat. În cazul lui Ian, un trecut foarte îndepărtat, de vreo mie și ceva de ani.
– Ce este?
– Nimic, se scutură el parcă trezit dintr-un somn ciudat. Nimic. Am avut doar senzația că am mai auzit numele ăsta.”

 

bal.png

Libra

Name a book you’ve read that was neither good nor bad.

Numește o carte care n-a fost nici bună, nici rea.

O să numesc o trilogie: Albă-ca-zăpada de Salla Simukka. A fost interesantă, dar mai avea nevoie de ceva, de o scânteie care să mă țină cu sufletul la gură.

„A fost odată o fată care a învățat să se teamă.

Poveștile nu încep astfel. Astfel încep alte povești, mai întunecate.”

scorpio.png

Scorpio

Name a book you’ve read that was dark and mysterious.

Numește o carte întunecată și misterioasă pe care ai citit-o.

Acluofobia de A. R. Deleanu.

’’Noaptea nu există umbre. Noaptea e o umbră.’’

sag.png

Sagittarius

Name a book you’ve read that was full of adventure.

Numește o carte de aventuri.

Aș nominaliza Echipajul de Marina Costa pentru peripețiile echipajului din perioada copilăriei și cea a adolescenței.

„- Observ că, deși el e căpitanul, pe corabia asta timonierul are rolul principal. Îți place să conduci – și reușești, fiindcă nu te impui celorlalți.”

ca.png

Capricorn

Name a book you’ve read that made you think.

Numește o carte care ți-a dat de gândit.

Sinuciderea ielelor de Ana Mănescu.

„Ce viață fără de chicoteli trebuie să fi avut nefericitul care a aruncat luna pe cer…”

varsa.png

Aquarius

Name a book you’ve read that was really quirky.

Numește o carte care ți s-a părut foarte ciudată.

Râurile din Londra de Ben Aaronovitch a fost o lectură cam ciudățică, dar fascinantă în același timp.

„Dacă ți se pare că acum ești în conflict cu tine însăți, am spus, gândește-te cum o să fie după ce Nightingale o să afle că m-ai păpat la cină.”

pesti.png

Pisces

Name a book you’ve read that was very imaginative.

Numește o carte care a fost plină de imaginație.

Cioburi de stele de Amie Kaufman&Meagan Spooner.

„Imaginea diurnă cu cer, soare şi nori, oferită de ferestrele panoramice, îşi schimbă treptat culoarea — auriu, portocaliu, trandafiriu — şi în final se transformă într-o imagine nocturnă cu cer înstelat mai strălucitor decât s-ar vedea de pe orice planetă. De pe Corint nu se pot vedea stelele, doar licărul rozaliu al luminilor oraşului care se reflectă într-o atmosferă şi imaginile holografice ale artificiilor de pe cer.”



Le provoc mai departe pe Adriana, Simona și Oana. Dacă sunt și alți doritori, vă poftesc să o preluați, cu mențiunea de a spune de unde ați luat-o. Iar cei care nu au un blog, vă aștept comentariile la această postare. ^^

89ae19bbb656c62d4941a7b756a13c3e

 

Publicat în De prin blogosferă, Interviuri

Bloggerii își iau revanșa: Diana Macovei (Lectură pentru suflet)


A venit rândul celor intervievați să își ia revanșa în fața Dianei de la Lectură pentru suflet. Ce? Credeați că doar ea poate să ne încolțească și să ne scoată cuvintele cu cleștele din gură, în timp ce ne bagă lanterna în ochi? De data asta, am avut grijă să fim toate prezente și să o punem sub lupă pe instigatoarea la lectură. Vedeți ce a urmat! :))


Eva (Rândurile Evei)

„Arată-mi cărţile pe care le iubeşte şi voi cunoaşte omul mult mai bine decât prin prietenii săi muritori.” – Dawn Adams

Cine este Diana, din prisma cărţilor sale preferate?

Diana este un suflet al nopţii ce nu se hrăneşte însă sugând seva vieţii celorlalţi. Diana este o contradicţie de trăiri şi sentimente, un amestec sufletesc supravegheat nu doar de un înger şi un drac, ci de o întreagă armată de îngeri şi drăcuşori ce, culmea, fac alianţă pentru a o ţine în siguranţă, fiindcă aşa cum îmi place mie să cred, Abel al Dianei se simte mai diabolic încercând să o ţină departe de pericole decât împingându-o spre ele.

Simona (Adventures after tea)

„Cărţile sunt oglinzi: vezi în ele ceea ce ai deja înăuntrul tău.”
Carlos Ruiz Zafón – Umbra vântului

Descrie-te puțin.
Dacă ai putea schimba finalul unei cărți/serii, care ar fi acela? Dacă ai fi personajul unei cărți, în ce gen te-ai încadra?

Frumoasă şi deşteaptă, frumoasă şi deşteaptă! Aşa mă prezint de obicei. :)) De fapt, sunt o cană de cafea decorată cu pisici, asezonată cu ciocolată şi aşezată artistic lângă o carte bună.

Cred că ştiu toţi, inclusiv autoarea, că aş schimba finalul seriei Alina Marinescu. Şi totuşi… nu l-aş schimba. Nu pot spune cum l-aş schimba, fiindcă aş da spoiler celor ce nu au citit seria. Cei ce au citit-o, vor şti de ce îmi doresc un alt final. Cu toate că, recunosc că ceea ce s-a făcut, a fost necesar să se întâmple. Dar eu, fiind fiinţă egoistă şi urmărindu-mi propriul interes, aş fi făurit finalul după inima mea. De aceea, seria Alina Marinescu a fost scrisă de minunata Monica Ramirez şi nu de egoista Diana Daniela Macovei (oricum eu n-am talent decât la a critica munca altuia). :))

Dacă aş fi personajul unei cărţi, desigur că aş fi extras din genul fantasy. Şi aş fi o scorpie nemuritoare iubitoare de pisici. Fiindcă pisică! :))

Teo (Fata din bibliotecă)

„Bănuiesc c-ar trebui să mă bucur că sunt bună și eu la ceva, chiar dacă asta înseamnă să asasinez oameni.” – Balanța puterii, Monica Ramirez

Descrie-te cu ajutorul a 5 titluri pe care le-ai citit.

Poftă de ciocolată – iubitoare de ciocolată
Prietenul nevăzut – prietenoasă
Dublă identitate – gemeni (zodie)
Tăcerea poate fi asurzitoare – tăcută
Oamenii fericiţi citesc şi beau cafea – cititoare şi iubitoare de cafea

Geo (Just reading my books)

“Prima dragoste nu se uită niciodată, așa se spune. E acea iubire specială de care ne dorim să avem parte întreaga viață…” — Lorena Lenn

Care este prima ta dragoste în ce privește lectura și de ce?

Prima mea dragoste literară? Armand, desigur. Cine este Armand? Unul din vampirii frumos creionaţi ai Annei Rice. Şi nu, nu seamănă cu Antonio Banderas din filmul Interviu cu un vampir. Cu toate că prima iubire ar fi trebuit să fie Lestat fiindcă, dacă nu mă înşeală memoria, Armand nu apare în volumul Povestea Hoţului de Trupuri ce m-a transformat într-o obsedată după cărţile cu vampiri. Nu l-am luat pe Lestat fiindcă era deja luat… de o colegă. A zis: „Stop! Al meu!” înaintea mea. Ăsta este unul dintre regretele vieţii mele. Dar e frumos şi al meu iubit Armand. Cam tinerel el, dar nici vremurile nu mai sunt ce au fost. :))

Anca (Anca şi cărţile)

„Tot ce mai avea de făcut era să ajungă în lagăr, să învețe engleza mai bine și să-si găsească ceva de lucru și un loc în care să stea. Iar pe urmă, cel mai important lucru, să cumpere o bibliotecă. Și un pian.” – Podul de lut, Markus Zusak

Ce titlu nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui cititor adevărat?

E greu de spus un singur titlu, aşa că mă rezum la a spune că nici o casă nu ar trebui să nu aibă propriul său colţ de imaginaţie, cu proprii admiratori. Dacă oamenii şi-ar descoperi cartea favorită, viaţa lor ar fi mai plină şi mai lină.

61771760_2394691163922026_2212973313624375296_n.jpg

Ana (A drop of inspiration)

„El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa.” L.Blaga – Autoportret

Ce anume cauți tu la alți bloggeri, acel ceva care să te atragă?

Mereu m-am întrebat de ce scriu recenzii, dacă mie nu-mi place să citesc recenzii!?

Ok, recunosc: nu-mi place să citesc recenzii! Gata, am spus-o. Dar tot citesc, într-un final. O fac din 3 motive: două obiective şi unul subiectiv.

Cele 2 motive obiective sunt: citatele şi curiozitatea. Îmi aleg lecturile, de cele mai multe ori, după copertă şi citate. Citatele le găsesc de obicei în recenzii, astfel sfârşesc prin a le citi. Curiozitatea apare atunci când vreau să ştiu câţi cititori au fost încercaţi de aceleaşi sentimente ca şi mine, citind o anumită carte.

Motivul subiectiv este acela că am prieteni recenzenţi cărora le citesc articolele, fiindcă îi stimez şi-i apreciez. Şi nu de puţine ori, mi-au fost şi sursă de lecturi viitoare.

Duca (Readers Republic)

„Omul nu mai e acelaşi după ce descoperă ceva.” – Cel mai iubit dintre pământeni

Cum te-au influenţat parteneriatele dintre tine şi alţi bloggeri? Dar cele cu editurile? Ce părere ai despre ele?

Parteneriate cu alţi bloggeri nu am. Am prieteni bloggeri cu care fac schimb de cărţi şi ne surprindem sistematic. În rest, fiecare e pe felia lui. Şi fiecare are o felie bogată. De influenţat, nu am fost influenţată în niciun fel. Poate mă simt doar mai bogată sufleteşte, fiindcă am o gaşcă de oameni asemeni mie: dependenţi de lectură.

De când sunt pe ramura de recenzent, am avut două colaborări mari şi late intitulate Editura Quantum Publishers şi Editura Rao. Aceste parteneriate m-au influenţat în bine. Autorii editurii Quantum Publishers mi-au arătat că şi scriitorii sunt oameni, că poţi interacţiona cu ei fără a simţi impulsul de a leşina de emoţie şi că poţi vorbi deschis cu fiecare în parte despre creaţia lor. Am devenit mai deschisă şi mai comunicativă. Nu mă mai ascund aşa de mult în spatele foilor. Am spus nu AŞA MULT, că de ascuns, stau ascunsă în continuare. Oamenii editurii Rao m-au învăţat că aprecierea nu vine în funcţie de popularitatea recenzentului, ci în funcţie de emoţiile şi cuvintele transmise prin fiecare recenzie. Aşa că de influenţat, parteneriatele mele m-au influenţat: în bine. Mi-au transmis încredere şi dăruire.

Le mulţumesc atât oamenilor minunaţi din cadrul celor două edituri, cât şi prietenilor recenzenţi şi speciali din preajma mea!

Ghanda (Jurnalul unei cititoare)

„Prețul plătit pentru a fi destul de inteligent ca să devii prima specie conștientă de existența cosmosului este capacitatea de a simți un univers întreg de întunecare.” – Câteva motive să iubești viața de Matt Haig (Nemira)

Când ești în reading/blogging slump, ce faci pentru a te motiva să te apuci de un roman/articol nou?

Când intru în depresia aia „lipsă chef de orice”, în general mă îndrept spre cărţi cu umor din belşug sau cu romantism siropos ce nu mă prinde. :)) Dacă sunt atât de afundată în reading slump, şi orice carte nouă aş lua, pare să nu mă prindă, aleg întotdeauna să recites Umbra nopţii şi Văpaia soarelui de Raluca Butnariu sau Seducţia apei de Monica Ramirez. Cele 3 cărţi combină romantism siropos cu umor din belşug. Nu mai spun că avem 3 protagoniste cu spirit bătăios, demne de laude.

Când vine vorba de scris articole şi tind să las blogul în paragină, trec la tag-uri şi lepşe. Praf de stele este dealerul meu preferat pentru astfel de idei. Astfel, mă menţin prezentă în mediul online chiar şi când spiritul meu tinde să fie absent.

Oana (Crâmpeie de suflet)

,,Dacă joci la loterie, poţi să câştigi sau să pierzi. dar dacă nu joci… mi se pare că ai atât de puţin acum, că nu ai ce pierde jucând. deci, trebuie să încerci!” (Cella Serghi)

Cum vezi literatura română contemporană, care sunt minusurile și care sunt plusurile și ce ar trebui făcut pentru a avea o literatură ca afară?

Literatură română contemporană este frumoasă, când nu este urâtă. Este frumoasă, când descoperi autori talentaţi ce te prind în mrejele poveştilor ghidate de o imaginaţie strălucită şi un condei magic. Este urâtă, când apar „războaie” inutile, când oamenii nu sunt deschişi şi sinceri. Dar aşa este în orice domeniu unde sunt oameni implicaţi.

Nu aş putea înşirui minusuri şi plusuri în literatura română contemporană, cum nu pot spune nici ce ar trebui făcut pentru a avea o literatură ca afară. Cel mai bun răspuns l-ar putea oferi autorii români ce au reuşit să cucerească piaţa de carte internaţională.

Cătălina (Porţia de citit)

“Dacă vrei să faci ceva în viață trebuie să fii mai puternic decât frica.” (Translatorul – Daoud Hari)

Ți-a fost vreodată atât de frică să nu faci ceva greșit, încât ai renunțat la visele tale?

Frică nu mi-a fost niciodată. Sunt mereu pe picior de a înfrunta „inamicul”. Oricum, frica este cea mai mică problemă a mea. Întotdeauna a rezolvat timiditatea tot. Nu mi-a fost frică în a-mi urma visele, cât am fost de timidă în a-mi deschide propriile uşi. Aşa că, dacă nu mi-am îndeplinit visele, nu au fost din cauza fricii, ci din cauza timidităţii. Recunosc că, acum, gradul de timiditate mi-a scăzut. Dar asta se întâmplă odată cu trecerea anilor: îţi scade timiditatea şi îţi creşte maniera zeflemistă de a privi lucrurile. Dar în acelaşi timp, trecerea anilor îţi reduce şi dorinţa de a avea vise măreţe şi naive tipice aerului „tineresc”.

Eu 

„Caut… Mă descopăr. Învăţ… Mă transform.” – Lina Moacă

Cu ce alte activități îți mai ocupi timpul, atunci când nu citești?

În afară de citit, îmi place să practic… somnul. E un hobby şi el, nu? Mai ales când îl faci cu drag. :)) Citesc, ascult muzică, mă uit la filme sau desene animate, după cum îmi tună şi din timp în timp, mă mai apucă cheful de a învăţa câte o limbă străină. Nu de alta, dar am eu o dorinţă acerbă de a mă uita la filme cu „spatele”. :))


Acesta a fost interviul, dragi cititori. Sper că v-aţi bucurat de el la fel de mult ca mine. Pe data viitoare! ^^

2019-05-28_075028.png

Publicat în Interviuri

La șuetă cu autorii români #18 – Cristina Oțel


61369513_698236940594847_3484312203362828288_n.jpg

Cine sunt eu?

O studentă care zâmbește de câte ori scrie, citește sau încropește o rețetă nouă.
Îmi place să scriu și să concretizez toate gândurile care umblă hai hui prin mintea mea, să citesc în nopțile de vară și să prepar rețete dulci, dar sănătoase.
Dacă nu-mi petrec timpul printre litere și ingredientele unei prăjituri, mă găsești lângă oamenii care mă fac fericită. Și lângă toți cățelușii mei.
sursa


1) Bună, Cristina. Spune-mi, te rog, trei lucruri pe care le faci des și la care nu ai putea renunța.

Doar trei lucruri? Greu, tare greu. Hmm, faptul că beau multă cafea se încadrează în ceea ce-mi ceri? Sper că da, deoarece beau extrem de multă cafea, dar nici nu vreau să renunț. Îmi place să fotografiez, în ultima vreme am avut norocul să fotografiez multe apusuri și n-aș vrea să mă opresc prea curând. Un alt lucru la care nu aș vrea să renunț este scrisul. Cred că este de la sine înțeles. Câteodată nu am timp să scriu. Aproape deloc. Dar mă asigur că păstrez toate ideile, că le notez undeva, și știu că, la un moment dat, o să vină și rândul lor.

2) Pasiunea pentru scris a fost dintotdeauna sau ai descoperit-o fără să vrei?

Cred că am mai spus asta, însă întodeauna mi-au plăcut literele. Și, da, mă refer la litere în sine. Litere și cuvinte, și povești, și informații, și tot ceea ce îți oferă ele. Mă mai jucam și eu cu ele când eram mică, scriam mărunțișuri, cum probabil facem mulți, dar nu am avut niciodată în minte ideea de a fi scriitoare. În timp, am realizat că scrisul îmi face bine și că trebuie să așez undeva toate acele idei din capul meu.

3) Care este povestea din spatele cărții „Hanoracul tău”?

O conversație foarte lungă despre anxietate și self-harm. Prietena mea spune, de foarte multe ori, că am greșit facultatea și că era mult mai bine să studiez psihologia. 😊

4) Vom avea parte de o duologie sau vor fi mai multe volume?

Doar două volume.

61427438_3123505557674562_805931311511371776_n.jpg

5) Ce ne așteaptă în partea a doua a poveștii? Va prinde Anastasia mai mult curaj? Va lupta Mihail pentru prietenia lor în continuare?

Ha! Vrei să mă tragi de limbă! Ți-aș spune, dar îmi e tare teamă că dacă încep să povestesc… nu mă mai opresc și dau prea mult din casă. Dar îmi place să cred că, cei care l-au cunoscut deja pe Mihail, știu că e încăpățânat și prea bun pentru propriul lui bine ca să renunțe așa ușor.

Cât despre ce vă așteaptă…  Hmmm. Vă rog, pregătiți câteva pachete de șervețele.

6) Te regăsești în personajele pe care le creezi? În care dintre ele?

În unele personaje am lăsat mai multe bucăți din mine, în altele mai puține. În Mihail am pus idei, frustrări, tristețe, furie, discernământ, subiectivism, obiectivism și… vai, o grămadă de lucruri. Mihail suferă, ca mine, de altfel, de sindromul Salvatorului. Atât el, cât și eu, am avut ceva de învățat în timp ce scriam această poveste. Ce-am avut de spus, am spus, într-un fel sau altul, prin el.

7) De care dintre cărțile tale te simți mai apropiată?

Hanoracul tău.

8) O carte pe care o recomanzi oricând și oriunde?

Demian de Herman Hesse.

9) Ai putea împărtăși cu noi câteva rânduri din ceea ce scrii acum?

Ah!!! Iar mă tragi de limbă! Andreea, iartă-mă, dar momentan o să păstrez totul doar pentru mine.

61816858_417257945794191_1588981859063169024_n.jpg

10) Ultima rețetă pe care ai încercat-o și pe care ne-o poți oferi și nouă?

În ultima vreme, am mâncat doar cartofi dulci, carne, avocado, rondele de orez cu unt de arahide și banană, iar alea în pauzele mici pe care le am și alergatul prin oraș. Da, umblu cu faimoasele caserole de mâncare după mine. Nici măcar pe Instagram nu am mai postat poze cu mâncare, pentru că nu am timp. Dar un smoothie de banane, lapte de cocos și capșuni se pune la socoteală? 😊 Nu e cine știe ce rețetă, dar garantez că este foarte bun.

11) Mulțumesc pentru că ai acceptat invitația de a răspunde la interviu. Îți doresc succes și inspirație! Câteva cuvinte pentru cititorii blogului?

Și eu îți mulțumesc mult de tot!

Cât despre cititorii tăi… A little kindness goes a long way. Cred că asta o să vă arate și Mihail în roman și poate, cine știe, vă învață că uneori trebuie să facem ochii mari și să îi vedem pe cei din jur. Și dacă putem ajuta, ar fi bine să o facem.


Cărțile sale le găsiți aici și în librăriile online partenere (Elefant, Libris etc).

Recenzie Hanoracul tău, vol 1.

Pozele aparțin autoarei.

capture-20170630-084158