Publicat în Ce am citit/Wrap-up

Wrap-up #8 | ianuarie 2019


Aveam în plan să citesc mai mult luna aceasta, sperând că poate reușeam performanța de anul trecut, dar nu am avut starea necesară. Am avut parte de două lecturi ce m-au „terminat” emoțional și nu m-am putut concentra pe altceva în unele zile.

20190119_161111

5/5

Recenzie.

„- Pentru că știi, tati, când ești atât de sus, treci de nori și e ca și cum ai fi într-un avion, și poți vedea navele spațiale și soarele și toate stelele…”

Prima carte care mi-a făcut asta a fost al nostru este cerul de Luke Allnutt. O poveste sfâșietoare care m-a făcut să plâng. Este greu să-ți aduni cuvintele la un loc după ce ai citit-o. Te face să te simți neputincios la problemele ce nu și-au găsit încă rezolvare în lume și să te întrebi de ce ai fi în stare pentru fericirea și siguranța propriei familii, chiar cu riscul de a o întoarce împotriva ta.

Citește în continuare „Wrap-up #8 | ianuarie 2019”

Publicat în Recenzii

Aleea cu licurici – Kristin Hannah


28168194_10160166784680464_2513774018692946008_n

Descriere

În vara agitată a anului 1974, Kate Mularkey pare că s-a împăcat cu faptul că viața nu are să-i ofere nimic special. Dar, spre uimirea sa, „cea mai grozavă fată din lume“ se mută pe strada ei și vrea să-i fie prietenă. Tully Hart pare să aibă totul: frumusețe, inteligență, ambiție. La prima vedere, cele două fete sunt cât se poate de diferite: Kate, condamnată să fie veșnic o ființă obișnuită, cu o familie iubitoare care o umilește în permanență; Tully, plină de strălucire și mister, dar cu un secret care o distruge. Ele fac un pact pentru a fi cele mai bune prietene pe vecie, iar până la sfârșitul verii devin de nedespărțit. Timp de treizeci de ani, Tully și Kate se sprijină una pe alta, trecând printr-o mulțime de evenimente și stări care le pun la încercare prietenia: gelozie, furie, durere, resentimente. Și cred că au supraviețuit tuturor încercărilor vieții până când un singur act de trădare le va despărți… și le va supune curajul și prietenia la testul final.

Gândurile mele

„Li se spunea fetele de pe Aleea cu licurici! […] Pe atunci, fiecare privea realitatea prin ochii celeilalte. Când stăteau împreună, vedeau locurile unde vor ajunge cândva.”

Prima dată când am făcut cunoștință cu stilul autoarei a fost spre final de 2017 și, de atunci, mi-am zis că o să mai citesc și alte cărți de-ale sale. Acest lucru s-a datorat lecturii A doua șansă care mi-a plăcut foarte mult. O femeie, soție și mamă, se dedică familiei trup și suflet, renunțând la ceea ce o făcea fericită. Aceasta primește o nouă șansă de a se (re)găsi pe sine, de a lupta și pentru ea, nu doar pentru cei din jur.

Ocazia s-a lăsat așteptată și de-abia zilele acestea am descoperit o nouă poveste – Aleea cu licurici. Așa cum reiese și din descriere, este despre prietenia cu suișuri și coborâșuri a două femei, de-a lungul a peste treizeci de ani, femei care au avut și au grijă una de cealaltă din clipa în care s-au cunoscut.

Citește în continuare „Aleea cu licurici – Kristin Hannah”

Publicat în Fragmente, poezii

Fragmente #16 | Aleea cu licurici – Kristin Hannah


„Li se spunea fetele de pe Aleea cu licuricii! Asta a fost cu mult timp în urmă, să tot fie vreo treizeci de ani, dar acum, stând în pat şi ascultând furtuna care făcea ravagii afară, i se părea că totul s-a petrecut ieri.

Săptămâna trecută (care fusese, fără îndoială, cea mai grea din viaţa ei), îşi pierduse capacitatea de a se detaşa de amintiri, în ultimul timp, revenise mult prea des cu gândul la anul 1974; era din nou o adolescentă, care-şi începea viaţa în umbra unui război pierdut, mergând pe bicicletă alături de cea mai bună prietenă, ce părea invizibilă din cauza întunericului. Locul căpăta relevanţă doar ca punct de referinţă, dar şi-l amintea cu detalii vii; o panglică şerpuitoare de asfalt, mărginită pe ambele părţi de bălţi de apă stătută şi smârcuri mari de iarbă. înainte de întâlnirea lor, drumul părea să se înfunde; era doar un drumeag de ţară care purta numele unei insecte, pe care n-o văzuse nimeni în acest colţ sălbatic, albastru şi verde de lume.

Citește în continuare „Fragmente #16 | Aleea cu licurici – Kristin Hannah”

Publicat în Tag-uri şi lepşe

Leapşa curcubeu


Preluată tot de pe blogul lui Sayuki. :))

Se presupune că ar trebui să pun o poză cu mai multe cărți din bibliotecă așezate după culorile curcubeului. Deoarece nu vreau să fie doar o simplă poză și atât, voi vorbi puțin despre fiecare carte. Am ales doar titluri pe care nu am ajuns încă să le citesc, din diverse motive, dar pe care le am în vizor pentru acest an. Unele sunt mai noi în bibliotecă, iar altele staționează de ceva ani, ca să fiu sinceră. Îmi pare rău pentru ele. 🙈

20190104_172412

Roșu – Îmi propusesem să descopăr povestea încă din august (pentru o provocare), însă nu am mai ajuns să o citesc și am tot amânat-o. Sper ca, de data asta, să nu mai fac astfel și să pun piciorul în prag. :))

20190104_171952

Portocaliu – Abia aștept să mă aventurez prin viața lui Sergiu Manta!

20190104_172344

Galben – O carte care mi-a fost recomandată și care mi-a atras atenția de ceva vreme, dar pe care am tot înlăturat-o din calea mea, din dorința de a citi altceva. Ușor-ușor, încerc să pătrund mai mult tainele SF-ului, deși nu e chiar genul meu preferat.

20190104_172239

Verde – Staționează de multă vreme prin bibliotecă și chiar sper să-i fac „botezul” cât de curând. :)) Bineînțeles, ar fi cazul să văd și filmul dacă tot o s-o citesc.

20190104_172112

Albastru – Am citit o singură carte de-a autoarei și știu că mi-a plăcut tare mult, așa că nu m-am putut abține să nu cumpăr și alte cărți de-ale sale, printre care și aceasta.

20190104_172123

Indigo – Primul volum al seriei l-am citit acum o mie de ani. Nu mă întrebați de ce nu am continuat cu al doilea, că nici eu nu știu. De aceea, vreau să remediez situația și mi-am propus să termin de citit seriile începute și la care am restanțe.

20190104_172138

Violet – Că tot vorbeam de restanțe, aceasta este tot o a doua carte (dintr-o trilogie), primul volum citindu-l într-un timp la fel de îndepărtat ca mai sus. Ar trebui să-mi fie rușine și să fac ceva în privința asta, pentru a nu se mai întâmpla pe viitor.


Le provoc pe Ana (A drop of inspiration), pe Anca (Anca și cărțile) și pe Oana (Crâmpeie de suflet) să ne spună ce cărți curcubeu vor ele să citească anul acesta. Dacă sunt și alți doritori, vă poftesc să o preluați, cu mențiunea de a spune de unde ați luat-o. Iar cei care nu au un blog, vă aștept comentariile aici. Acestea fiind spuse, spor la curcubeie! ^^

small-7330-5b9952211d4eb

Publicat în Recenzii

al nostru este cerul – Luke Allnutt


20190119_161111.jpg

Descriere

O poveste despre iubire, pierdere și regăsirea speranței.

Rob Coates are o viață de invidiat. O are alături pe Anna, soția lui incredibilă, și mai ales pe cea mai prețioasă ființă, fiul lor, Jack, care transformă fiecare zi într-o aventură extraordinară. Rob simte că a câștigat potul cel mare la loteria vieții. Până într-o zi în care totul se schimbă – Anna e convinsă că se întâmplă ceva cu Jack.

Atunci când familia ajunge să se confrunte cu o boală devastatoare, lumea lui Rob începe să se destrame. Rămânând brusc singur, caută consolare în fotografierea zgârie-norilor și stâncile pe care el și Jack obișnuiau să se plimbe. Acum, trece ca un somnambul prin toate zilele sale, incapabil să sară prăpastia care-l desparte de soția lui, de fiul său și de viața în sine. Dar e hotărât să se împace cu ce s-a întâmplat și să găsească drumul spre iertare.

“Al nostru este cerul” îi va atinge pe toți cei care au suferit o pierdere sau au trăit o iubire adevărată, imensă. Luke Allnutt ne spune că drumul de la speranță la disperare și înapoi nu e niciodată simplu, dar, chiar și așa, fiecare inimă sfărâmată poate învăța să bată din nou.

Gândurile mele

“Nu uiți niciodată, se spune. Nu uiți. Moliciunea degetelor lor mici, zâmbetul dulce și dezarmant, râsul pe care îl auzi prin cameră dintr-o dată atunci când te apuci de curățenie ca să scapi de depresie. Nu uiți niciodată.”

Este greu să-ți aduni cuvintele la un loc după ce ai citit o asemenea carte. al nostru este cerul spune o poveste care îți aduce instant lacrimi în ochi de fiecare dată când te întorci cu gândul la ea. Chiar și acum mă încearcă o tristețe apăsătoare ce mă urmărește de când am dat ultima pagină. al nostru este cerul te face să te simți neputincios la problemele ce nu și-au găsit încă rezolvare în lume și să te întrebi de ce ai fi în stare pentru fericirea și siguranța propriei familii, chiar cu riscul de a o întoarce împotriva ta.

Citește în continuare „al nostru este cerul – Luke Allnutt”

Publicat în Top-uri

Top 10 cărți pe care le-am citit în 2018


Anul trecut am reușit să citesc 54 de cărți, depășind numărul celor pe care mi le propusesem. Unele mi-au plăcut foarte mult, altele mai puțin, însă de la aproape fiecare carte pe care am citit-o am avut de învățat câte ceva.

Nu pot să nu observ că majoritatea lecturilor citite s-au învârtit în jurul poveștilor romantice, gen de la care a pornit și experiența mea de cititor. ❤

dfga.jpg

1) Un tron întunecat (Trei Coroane Întunecate #2) de Kendare Blake – cea mai bună continuare a unei serii pe care am citit-o în 2018! Mi s-a părut mult mai dinamic decât primul volum, cu răsturnări de situație pe măsură. Team Arsinoe! ❤

Citește în continuare „Top 10 cărți pe care le-am citit în 2018”

Publicat în Fragmente, poezii

Fragmente #15 | al nostru este cerul – Luke Allnutt


„Când sunt pe afară și mă plimb pe dunele de nisip, sau când stau la birou și privesc marea, îmi șoptesc și mie cuvintele misterioase – al nostru este cerul, al nostru este cerul. Mă trezesc cu sunetul lor în minte și înainte să adorm le pot auzi din nou. Patru cuvinte, ca și cum ar fi o mantră, o rugăciune care mi-a fost spusă de mii de ori pe când eram copil.”

jdssks.png

Citește în continuare „Fragmente #15 | al nostru este cerul – Luke Allnutt”

Publicat în Recenzii

Rachel Caine: Vampirii din Morganville (#1, 2) – Casa de sticlă + Balul fetelor moarte


img-20190110-wa0003

Descrieri

Bine ați venit în Morganville, Texas!
Nu rămâneți pe afară după ce se lasă întunericul…

I. Casa de sticlă

Morganville este un mic oraș universitar din inima Texasului, plin de personaje ciudate… unele chiar malefice. Atunci când studenta Claire Danvers se mută din campus într-una dintre cele mai vechi case din Morganville, ea descoperă că persoanele cu care împarte locuința nu dau prea multe semne de viață. Cu toate acestea, ele o vor apăra pe Claire, atunci când cele mai tainice secrete ale orașului vor ieși la lumină, lacome de sânge proaspăt.

II. Balul fetelor moarte

Claire Danvers nu duce lipsă de provocări: cum ar fi viața printre creaturile nopții. Partea bună este că are un strașnic vecin de cameră (care are obiceiul să dispară odată cu răsăritul soarelui) și un nou iubit (care are talentul de a da veșnic de necazuri).
Între timp, o frăție își organizează anualul Bal al Fetelor Moarte și – surpriză! Claire și prietena ei Eve, proscrisă ca și ea, sunt invitate. Fetele se duc la petrecere, sperând să găsească acolo ajutorul de care au nevoie pentru salvarea lui Shane. Dar când află adevăratul motiv al invitației, întregul iad se dezlănțuie, fiindcă de data aceasta viii și morții deopotrivă sunt gata să sfâșie cortina nopții.

*Cele două poze ale volumelor sunt făcute de prietena mea, Duca, căreia îi mulțumesc tare mult! ❤

Gândurile mele

Claire Danvers este tocilara tipică: eminentă (absolvă mai devreme cu un an liceul), timidă, fără prieteni, ignorată și batjocorită de ceilalți, care aspiră să ajungă la una dintre cele mai bune facultăți din State. Însă părinții o vor cât mai aproape de ei și nu sunt dispuși să o lase să-și ia zborul din cuib prea departe. Astfel că adolescenta de șaisprezece ani (aproape șaptesprezece) aterizează în ciudatul orășel texan – Morganville. Planul e simplu: să reziste doi ani acolo, iar apoi să se transfere la facultatea dorită.

Citește în continuare „Rachel Caine: Vampirii din Morganville (#1, 2) – Casa de sticlă + Balul fetelor moarte”

Publicat în Tag-uri şi lepşe

Leapșa: 2018 review


Ghanda (Jurnalul unei cititoare) m-a provocat să fac o scurtă revizuire a anului ce tocmai a trecut, așa cum am făcut și pentru 2017. Mulțumesc tare mult! ❤ Nu refuz niciodată o leapșă! :))

1) Câte cărţi ai citit în 2018?

Am reușit să citesc cu patru cărți mai mult față de cele 50 pe care mi le propusesem. Din ce în ce mai bine, deși mă așteptam serios să nu-mi iasă.

Anul meu 2018 în cărți pe goodreads – aici.

2) Dintre ele, care au fost cele mai memorabile (în sensul bun)?

Un tron întunecat de Kendare Blake. Plină de emoții și imprevizibilă.

Asasinarea lui Roger Ackroyd de Agatha Christie. Surprinzătoare și bine gândită.

Sinuciderea ielelor de Ana Mănescu. Basmele copilăriei sub forma a ceva mai bun.

Citește în continuare „Leapșa: 2018 review”

Publicat în Ce am citit/Wrap-up

Wrap-up #7 – decembrie [2018]


Așa cum v-am obișnuit tot anul 2018, mi-am băgat din nou nasul în provocările de prin blogosferă: un maraton de sezon și niște #zurgălăi. Pentru maraton, a trebuit să citesc cărți legate de iarnă și, în funcție de pragurile trecute, eram elf începător (3 cărți), spiriduș avansat (6 cărți) sau mâna dreaptă a Moșului (cel puțin 10 cărți). Nu prea aveam eu multe cărți iernatice, o parte citindu-le deja în anii trecuți, așa că m-am trezit răscolind biblioteca după ele. Am reușit să citesc doar 5 cărți de sezon, fiind doar la un pas de a atinge pragul al doilea.

Pentru zurgălăi, aveam de bifat 6 cerințe (am notat titlurile citite în dreptul fiecăreia) și am rămas cu una restantă:

1. Globulețul tricolor – o carte scrisă de un autor român. // Povestiri fantastice și SF

2. Globulețul vechi – citește o carte care stă de mult în biblioteca ta și pe care o amâni lună după lună. // Roșu ca sângele

3. Bezea și ciocolată caldă – Veche sau nouă, condimentată sau relaxantă, citește o carte de dragoste. // Magia dragostei

4. O, brad frumos! – dacă nu citim cărți tematice acum, apoi când? // Un Crăciun de neuitat

5. Cadouri sub brad – ai o carte pe care ai primit-o cadou, dar nu i-a venit momentul? //

6. Albul iernii – citește o carte cu copertă/titlu de iarnă. // Alb ca zăpada

Citește în continuare „Wrap-up #7 – decembrie [2018]”