Editura Trei: Expertul seducător – Christina Lauren / Saşenka – Simon Sebag Montefiore

Expertul seducător – Christina Lauren

Al treilea volum al seriei Beautiful Bastard

Bestseller New York Times şi USA Today 

O tocilară ispititoare. Un Casanova incurabil. Şi o lecţie de chimie între doi oameni, prea scandaloasă pentru a fi predată în şcoală.

Certată de fratele ei ultraprotector fiindcă-şi neglijează viaţa socială, Hanna Bergstrom decide să-i urmeze sfatul și să-şi caute un partener. Şi cine altul ar fi mai potrivit să o transforme într-o femeie dorită de toţi bărbaţii decât prietenul cel mai bun al fratelui său, superbul Will Sumner, aventurier şi playboy fără scrupule?

„Scene fierbinţi şi tensiune insuportabilă…” –RT Book Reviews

„Practic fiecare nou erou masculin din volumele seriei e fermecător. Nici Will Sumner nu se lasă mai prejos.” – Fiction and Fashion Book Blog

„O iubeam pentru că era atât de lipsită de inhibiţii — atât de pasionată, de încrezătoare şi de inteligentă. Şi îmi lipsea să-i simt corpul, să obţin plăcere de la ea şi, la dracu’, să-i ofer plăcere la nesfârşit.”

Christina Lauren este pseudonimul literar al autoarelor Christina Hobbs şi Lauren Billings, care au devenit celebre cu seria Beautiful Bastard, încadrată în categoria adult fiction. Christina Lauren a iniţiat o nouă serie, Wild Seasons, odată cu lansarea romanului Sweet Filthy Boy.

La Editura Trei au apărut Ticălosul seducător şi Străinul seducător.

---

Saşenka – Simon Sebag Montefiore

De la autorul bestsellerurilor Ierusalim şi Într-o noapte de iarnă

O poveste zguduitoare despre pasiune şi trădare, descoperită în arhivele secrete KGB

Iarna lui 1916: Sankt Petersburg. Rusia e în pragul revoluţiei. În faţa Institutului Smolnîi pentru Fete din Înalta Societate, Saşenka, fiica de doar şaisprezece ani a baronului Zeitlin, este aşteptată de către guvernanta sa, dar şi de poliţia secretă a Ţarului…

Frumoasă şi aprigă, Saşenka este captivată de noua ideologie bolşevică şi intră în jocul periculos al conspiraţiei şi seducţiei.

Douăzeci de ani mai târziu, e căsătorită cu un membru de seamă al partidului comunist şi are doi copii. Însă idila interzisă cu un scriitor are consecinţe devastatoare pentru familia sa.

„Această saga surprinde atât zbuciumul unei elite bolşevice căzute în dizgraţie, cât şi paradoxurile istoriei pe care avem impresia că o cunoaştem.” – The Independent

„Cu frumuseţea ireală, cu distincţia care trece dincolo de avere sau clasă socială şi cu idealurile sale sincere care au costat-o atât de mult, Saşenka reuşeşte să ne cucerească definitiv.” – The Spectator

„Montefiore se dovedeşte a fi un povestitor inegalabil, cu un stil precis, care te marchează.” – Wall Street Journal

„Pe coridoarele acestei aripi a închisorii era un du-te-vino continuu: bărbaţi şi femei erau aruncaţi în celulele lor, aduşi la interogatorii, trimişi în lunga călătorie din exilul siberian. Unii plângeau cu sughiţuri, alţii dormeau; întreg spectrul vieţii era adunat aici. Jandarmul din spa­tele ghişeului îşi tot îndrepta privirea către Saşenka, de parcă aceasta ar fi fost un păun într-o cocină de porci.”

Istoricul Simon Sebag Montefiore deţine un doctorat în filosofie şi este profesor la Universitatea Buckingham, dar şi prezentator al seriilor BBC TV Jerusalem (2011), Rome (2012) şi Istanbul/Constantinople – Byzantium: a tale of 3 cities – Bizanţ, povestea celor trei oraşe. Romanele şi volumele sale de nonficţiune sunt traduse în 40 de limbi.

Într-o noapte de iarnă a fost numit Cel mai bun roman politic al anului 2013 şi a fost nominalizat la Premiul Orwell, iar despre Ierusalim. Biografia unui oraş, Bill Clinton a declarat că este „cartea anului”.

 

Fragmente #1 | Obsidian (Lux #1) – Jennifer L. Armentrout

„- Am auzit că te duci la dans cu Simon Cutters.

Mi-am aranjat o şuviţă de păr care-mi căzuse pe ochi. Vântul mi-a aruncat-o înapoi.

– Veştile circulă foarte repede.

– Da, aşa se întâmplă pe aici.

S-a întins iar spre mine, de data asta ca să-mi dea după ureche şuviţa aia de păr. Încheieturile degetelor lui mi-au atins uşor faţa. Atingerea aceea uşoară mi-a dat o furnicătură ciudată şi un tremurat care nu avea nimic de-a face cu frigul de afară.

– Credeam că nu-ţi place de el.

– Nu e chiar aşa de rău, am zis eu.

Pe terenul de sport erau acum nişte copii la încălzire, care se pregăteau de alergări.

– În felul lui, e drăguţ, şi m-a invitat să merg cu el.

– Te duci cu el doar fiindcă te-a invitat?

Leapșa cinefilă

Am primit această leapşă drăguţă de la Diana de pe Books of Tomorrow. Mulţumesc frumos! ^_^

1. Ce părere ai despre cartea ta preferată transformată în film?

Mândrie şi prejudecată de Jane Austen este una dintre cărţile mele preferate. Serialul realizat după aceasta, anul 1995, mi-a plăcut aproape la fel de mult. Fiecare îşi proiectează în minte propriile personaje, aşa că mi l-am închipuit pe Mr. Darcy altfel. Totuşi, asta nu m-a făcut să renunţ. Recomand vizionarea lui!

2.Cu ce personaj negativ ai colabora să distrugeţi lumea?

Sunt o fire pacifistă. Mai degrabă, aş colabora să-l distrug pe cel rău.

3.Ce rol ți-ai dori să joci şi de ce?

Mi-aş dori să fiu o războinică! Cam ca Xena şi Rose Hathaway la un loc. Se poate? Glumesc! La naiba, tre’ să fiu unică! Totuşi, mi-ar plăcea să pot controla şi un element al naturii sau mai multe! Revenind la partea de început, mereu mi-am dorit să învăţ să lupt. Mi-ar plăcea să-i apăr pe cei care nu pot, să ştie că au pe cine se baza la nevoie, să mă descurc cu orice creatură şi cu oricine mi-ar sta în cale pentru a-mi atinge scopul. Bineînţeles că tre’ să am şi un adversar pe măsură, altfel m-aş plictisi! :))

4.Un regizor pe care nu îl suporţi şi unul pe care îl apreciezi. De la ce filme a plecat disputa dintre voi?

N-am ţinut cont de acest aspect până acum şi nu cred că o voi face.

5.Am vazut de curând Ant-Man. Ce părere ţi-a lăsat filmul?

Nu l-am văzut, aşa că îl trec pe listă.

6.Care este actorul tău de suflet?

Nu pot să aleg doar unul. Sandra Bullock, în mod special.

7.Îl întâlneşti pe Leonardo DiCaprio sau pe Johnny Depp, iar primul lucru pe care i-l spui este…

Johnny Depp. Deşi nu sunt genul care consumă alcool, l-aş întreba: „Mergem la o băută, căpitane Sparrow?”. Aşa aş putea să mai aflu câte ceva despre el. :p

8.Ce filme/seriale recomanzi unui prieten bun?

Dr. House, pentru cei care vor ceva inteligent, sarcastic sau dau la medicină; poţi învăţa lucruri destul de interesante

Teen Wolf, pentru cei care vor acţiune, vârcolaci, secrete cutremurătoare, iubiri adolescentine şi alte fiinţe misterioase

The Vow, pentru cei care vor o poveste de dragoste imprevizibilă, plină de emoţii puternice şi pe Channing Tatum

9.Step Up sau Interstellar?

Step Up

10.Dacă ai putea să te întorci în timp, la ce film ai renunţa din lista ta?

Au fost ceva filme care nu-şi aveau rostul. Nu mi-amintesc numele lor, din păcate. Atât de importante au fost, se pare! :))

---

Oricine este binevenit să o preia! Dacă sunt persoane care nu dispun de un blog personal, pot să răspundă la întrebări într-un comentariu mai jos. ^_^

Balanţa puterii (Alina Marinescu #3) de Monica Ramirez (recenzie)

Descriere

Ultimii şapte ani au învăţat-o să se resemneze în faţa realităţii. A acceptat în cele din urmă că viaţa în cadrul Organizaţiei Elite nu se măsoară în bine şi rău, ci în rata de supravieţuire. Nu se ştie câţi asasini controlează Elite, dar ea este diferită. Cu toţii sunt instruiţi în arta de a ucide, dar ea a fost antrenată pentru mai mult. În urmă cu şapte ani, era încă Alina Marinescu, nefiind obligată să-şi asume o nouă identitate în fiecare lună. Pe atunci, Alex Therein era încă în viaţă… mentorul ei, prietenul ei, iubitul ei, fundaţia întregii ei distrugeri. Povestea lor de dragoste a fost singurul lucru de care au avut vreodată parte, dar iubirea nu poate supravieţui în lumea lor opresivă. Violenţa, intriga, iubire şi ura, atracţie şi respingere într-o lume întunecată şi complicată, Elite reprezintă opusul societăţii ideale. În această lume atât de secretă încât devine fantomatică, agenţii operativi devin la fel de fantomatici. Odată intraţi în joc, nu se mai pot retrage, nu pot pleca acasă la terminarea programului de lucru. Elite le acaparează vieţile complet, invadându-le simţurile, intimitatea, de cele mai multe ori chiar gândurile.

Daughtry – Waiting for Superman

She says, „Yeah, he’s still coming, just a little bit late.
He got stuck at the Five and Dime saving the day.”
She says, „If life was a movie, then it wouldn’t end like this,
Left without a kiss.”
Still, she smiles, oh, the way she smiles, yeah.

Identităţi secrete (Alina Marinescu #2) de Monica Ramirez (recenzie)

Descriere

Alina preferă cafeaua cu mult lapte, muzică şi lumânări când este acasă şi un Glock de 9 mm când este în misiune pe teren. Alex iubeşte plimbările lungi şi poate lichida un om în mai puţin de cinci secunde. Alex este prietenul Alinei, iubitul şi mentorul ei, câteodată chiar soţul ei. Dar mariajul lor nu este nimic altceva decât o acoperire convenientă pentru misiunile în care sunt trimişi. Normalitatea este foarte greu de atins într-o existenţă fantomatică, mai ales atunci când lucrezi pentru Elite, o organizaţie ultra-secretă care nu există, condusă de oameni care nu există. Elite există dincolo de invizibil, fără a fi constransă de lege, fără a aparţine niciunui serviciu de informaţii. Cartierul General Elite este o oază subterană unde întunericul este la el acasă, un buncăr post-modern ale cărui surse de lumină sunt mai mult ecranele monitoarelor. Noii recruţi sunt remodelaţi şi reprogramaţi într-o nouă identitate cu un trecut fals.

„Drama interioară a personajelor continuă să te bântuie mult timp după ce ai terminat de citit acest roman magnific.” – Spy Magazine

Asasin la feminin (Alina Marinescu #1) de Monica Ramirez (recenzie)

Descriere

O iubire imposibilă, interzisă, din altă lume…

Alina Marinescu este o rebelă. A fost o rebelă înainte de recrutarea ei ca agent operativ şi rămâne o rebelă şi după. Acum însă, moartea face parte din viaţa ei de zi cu zi. Secţiunea Operaţiuni Speciale o recrutează împotriva voinţei ei şi Alex Therein, bărbatul pe care crede că-l iubeşte, o transformă într-un asasin de elită. Dragostea este o noţiune abstractă pentru Alex, un bărbat cu un trecut întunecat şi o expresie impenetrabilă, eficient de rece, care ucide pentru a putea supravieţui. Fără întrebări inutile. Alex nu este un bărbat real, ci mai degrabă o fantomă, o iluzie creată cu ajutorul oglinzilor. Misiunea lui este să o seducă pe Alina, aşa că o atrage în mod intenţionat în lumea lui misterioasă şi plină de senzatii, prăbuşindu-se emoţional pentru prima dată de la propria lui recrutare. Ca mentor al ei în timpul procesului de antrenament, trebuie să se confrunte nu numai cu atitudinea ei recalcitrantă, dar şi cu responsabilitatea de a transforma o persoană inocentă într-o unealtă a morţii. Cu toate acestea, cei doi sunt atraşi unul către celălalt şi relaţia paradoxală ură-iubire devine şi mai complicată datorită jocului aproape zilnic cu moartea. Probabil cea mai arzătoare întrebare este: o iubeşte Alex pe Alina cu adevărat?

„Un joc de noroc” de Linda Howard

După o copilărie mizeră și violentă, Chance a căpătat o nouă viață datorită familiei Mackenzie, care l-a primit în mijlocul ei, oferindu-i un cămin şi o dragoste necondiţionată. Devenit șef al unei companii de securitate, Chance a avut succes în toate misiunile în care a fost implicat. Excepţia este Crispin Hauer, un terorist cu nenumărate victime la activ, care a reuşit mereu să-i scape. Singurul punct slab al lui Hauer pare să fie Sunny, fiica lui, pe care Chance intenționează s-o folosească drept momeală pentru a-l face să iasă din ascunzătoare. Primul pas: seducerea lui Sunny, o misiune uşoară şi plăcută pentru Chance. Planul nebunesc funcţionează perfect când Chance și Sunny rămân captivi într-un canion câteva zile, timp în care manevra de seducție are efectul scontat.

Totuşi, Chance nu a luat în calcul propriile sentimente pe care fermecătoarea tânără i le trezeşte şi motivul pentru care ea preferă să se ascundă de propriul tată. Acum, planul ingenios îi aduce la un pas de dezastru, iar plasa de minciuni pe care Chance a ţesut-o ar putea să-l facă să-și piardă nu doar viaţa, ci şi o dragoste aşa cum nu spera să întâlnească vreodată.

Romanul UN JOC DE NOROC de Linda Howard apare vineri la chioșcuri împreună cu revista Libertatea pentru Femei!

„Octopussy” de Cristina Boncea (recenzie)

Descriere

Hyena, o adolescentă de aproape 14 ani, se întoarce acasă după o lungă perioadă de absenţă din mijlocul familiei. Este primită deopotrivă cu entuziasm şi scepticism de către Becks, sora sa geamănă, care încearcă să reconecteze relaţia lor şi să recupereze toţi acei ani pierduţi. Dar secretele mamei, ale tatălui vitreg şi ale ambelor fete sunt ameninţate să iasă la iveală odată cu sosirea straniului unchi din America.

Citind această carte, eşti obligat să laşi deoparte toate clişeele pe care le-ai auzit despre tinerii de azi. Sex, droguri, alcool, nopţi în cluburi, haine de fiţe? Pentru Becks şi Hyena sunt doar punctul de pornire al propriilor reflecţii şi raportări faţă de viaţă – o foarte ciudată raportare, de altfel…

Un roman ca o călătorie fascinantă şi ameţitoare, cu umor sumbru şi, în acelaşi timp, o atentă celebrare a individualităţii extreme.

Gândurile mele

Înainte să încep, aş dori să-i mulţumesc Cristinei pentru exemplarul oferit în schimbul unei recenzii sincere din partea mea. Vreau să o felicit pentru debutul ei şi pentru că, la vârsta ei, a avut curajul de a aborda un subiect atât de realist, prezent, mai mult sau mai puţin, în zilele noastre.

Dacă înainte mă axam mai mult pe genurile preferate, în prezent, orizonturile mele în materie de cărţi s-au mai lărgit, având parte şi de lecturi mai „altfel”, unele mai plăcute, altele nu. Romanul autoarei se află cam pe la jumătate, cu o tindere spre lecturile neplăcute. Da, recunosc, deşi sunt o fire deschisă şi îmi place să abordez stiluri noi, această carte n-a fost tocmai pe gustul meu, făcând abstracţie de numeroasele greşeli peste care am dat.

Octopussy ne aduce în prim plan o familie aparent normală. Chiar banală, aş putea adăuga. O familie care îşi duce obişnuitul trai de zi cu zi ca oricare alta. Dar, nu este chiar aşa cum pare. Sub acest înveliş de familie „perfectă”, membrii acesteia au multe secrete, lucrurile absolut normale pentru ei, fiind considerate „bolnave” de către ceilalţi.

„Lacrimile sunt frumoase şi spun poveşti.”

Povestea debutează cu Becks, una dintre fiicele familiei Sugar, care ia parte (doar cu auzul, nefiind martoră la acţiunea propriu zisă) la scena de sex dintre mama sa şi tatăl vitreg. Din cauza zgomotelor şi a interjecţiilor ce reverbă dinspre camera părinţilor ei, aceasta nu poate dormi şi se gândeşte cum ar fi să-şi revadă sora mai mare cu doar cincisprezece minute faţă de ea. Deşi a încercat să-şi alunge acest gând, se pare că dorinţa i se îndeplineşte atunci când sora ei se reîntoarce acasă. Amândouă îşi vor petrece împreună, pentru prima dată după o vreme îndelungată, aniversarea de 14 ani.

Toată familia se comportă ca şi când Hyena ar fi fost mereu prezentă în preajma lor, ca şi cum nu a fost plecată niciodată. Numai Becks îşi pune întrebări în legătură cu ce s-a întâmplat şi care a fost cauza ce a determinat lipsa Hyenei din sânul familiei. Aşa că, de fiecare dată când se iveşte ocazia, puştoaica încearcă să deschidă acest subiect cu mama sa, dar fără nicio izbândă, deoarece Candy ocoleşte de fiecare dată mărturisirea adevărului.

„Se ştie că cel mai frumos cadou pe care-l poate face o femeie este viaţa.”

Hyena, geamăna lui Becks, a lipsit o perioadă destul de lungă de acasă, mai precis 7 ani, datorită unor probleme de natură psihică, deşi ea se considera ca orice copil normal. La un moment dat, aflăm adevărul chiar de la aceasta, în legătură cu trimiterea ei într-un plasament de boli psihice. Până să ajung la acea fază, trebuie să recunosc că, prima dată, m-am gândit că Hyena ar lua prea în serios faptul de a avea prieteni imaginari, aşa cum tind mai toţi copiii să aibă, dar problema asta minoră n-ar fi ţinut-o atâta vreme departe de casă, ci, în cel mai rău caz, ar fi avut parte de câteva întâlniri cu un psiholog. Aşa că am regândit cauza problemelor ei, dar nu puteam găsi altceva, până când, în timp ce lecturam mai departe, am aflat ceva ce m-a cam şocat. Da, copiii mici pot fi foarte curioşi în legătură cu orice lucru, dar, la aşa ceva, nu mă aşteptasem absolut deloc.

„Normal că nu eşti nebună. Eşti la fel de normală ca restul familiei.”

În ziua aniversării fetelor, liniştea şi pacea din casă este umbrită, oarecum, de venirea lui Philip, unchiul din America şi fratele mai mare al lui Garrison, tatăl vitreg al gemenelor. Părerile membrilor familiei despre acesta sunt împărţite. Becks îl consideră o persoană plină de mister care o înţelege mai bine decât restul lumii, pe când Hyena crede tot ce este mai rău despre el, fără să fi schimbat nici măcar un cuvânt cu acesta. Candy este total nepăsătoare, deşi nu-i prea convine că va trebui să gătească în plus, iar Gary mocneşte de sentimente ce-i sunt necunoscute chiar şi lui.

Philip este psiholog de profesie şi pe parcursul şederii lui începe să descopere fiecare secret al acestora, ţesând un plan care ar putea să-i aducă recunoaştere profesională în toată lumea. Acesta urmăreşte cu mare atenţie fiecare gest şi cuvânt spus de membrii familiei Sugar, iar în urma acestor detalii, foarte importante pentru el, ne aduce în vedere Octopussy, o boală psihică, nume provenit de la desenul făcut de Hyena de când era mai mică. Dar, din păcate pentru el, totul se duce pe apa sâmbetei. Sau poate că nu.

„Nimeni din familia Sugar nu trăieşte în prezent. Toţi îşi aleg un moment al timpului pe care-l retrăiesc la infinit.”

Cartea în sine nu mi-a transmis nimic. Aş fi vrut ca autoarea să pună mai mult accent pe sentimentele personajelor, pe descrieri şi pe partea psihologică care reiese dintre rândurile romanului. Unele englezisme peste care am dat, nu prea îşi aveau rostul pe acolo, aşa că le-am trecut cu vederea, deoarece era mai importantă ideea firului narativ, modul în care se derula povestea acestei familii ciudate. Limbajul vulgar nu m-a deranjat prea mult, deoarece îl aud zilnic la mine în cartier şi nu este ceva care să mă mai şocheze.

În altă ordine de idei, povestea mi s-a părut destul de bună, deşi se sărea prea repede de la unele faze la altele, fără să ni se ofere prea multe amănunte între ele. O lectură care se citeşte uşor şi rapid, datorită numărului mic de pagini, şi pe care o recomand persoanelor care vor ceva relaxant şi nonconformist.

Nota mea: 2.5/5

Nu sunt – Nicoleta Nuca, Inna & Antonia