Publicat în Reviews

Neașteptata iubire & Provocarea – Sandra Brown (recenzii)


A trecut ceva vreme de când am citit ultima dată o carte de-a Sandrei Brown, dar noroc cu o prietenă, care a fost atât de bună să-mi împrumute și mie alte două cărți ale autoarei pe care nu le lecturasem încă.

Prima carte avea altă copertă, dar aceasta e singura peste care am dat. O găsiți aici pe cea care a avut-o cartea împrumutată de mine.

„Romanele Sandrei Brown te fac să crezi în toate lucrurile calde, minunate și sălbatice ale vieții.” Rendezvous

#1 „Neașteptata iubire” de Sandra Brown

Neasteptata iubire

Neașteptata iubire este o poveste romantică, siropoasă pentru unii, dar delicioasă pentru alții, care se citește destul de repede, datorită stilului ușor și cursiv al SB. Cartea ne arată că oricât de răniți și îndurerați am fi, datorită pierderii celui pe care-l iubeam cu toată ființa noastră, viața va avea grijă să ne regăsim pe noi cei de altădată, dacă ne dăm voie să simțim din nou.

„El zâmbi când îi văzu picioarele goale.
– Sunt puține femeile care ar fi la fel de practice. Îmi place de tine, Cyn.
Râse și ea: – Te-ai hotărât, așa brusc, după atâția ani?
– Nu. Te-am plăcut din momentul în care mi te-a prezentat Tim pentru prima oară. Se aplecă spre ea și continuă șicanator: Și nici măcar nu știam atunci că te-nfășori ca un cocon în fiecare noapte.
– Și celălalt poate face la fel, domnule Lansing. Ochii ei deveniră două lame verzi: mata întotdeauna începi noaptea cu o pernă în brațe, pe care pînă dimineață ajungi să o azvîrli la picioarele patului?
– Da’ tu de când ai montul ăla la piciorul stâng?
– Și de când, mă rog, folosești șampon pentru bebeluși?
– Ei, ei. Fii atentă, dacă te legi de șamponul meu pentru bebeluși, va trebui să devin mîrșav.
[…] Izbucniră amîndoi în rîs și se îmbrătișară.
– Și mie-mi place de tine, Worth.”

Worth Lansing și Cyn McCall (Cinthya) sunt cei mai buni prieteni, încă de când s-au cunoscut prima oară. Cei doi, împreună cu Tim care, între timp, devenise soțul lui Cyn și care murise însă la scurtă vreme după căsătorie, aveau o legătură pe care nu le-o putea destrăma nimeni. Chiar dacă Tim a ajuns să-i părăsească într-un final, lăsând-o atât pe Cyn și pe cel mic, cât și pe Worth, singuri, cei doi nu s-au distanțat, ci au continuat să mențină prietenia lor vie. Au continuat să aibă grijă unul de celălalt, chiar dacă o parte din ei a dispărut.

Chiar și după ce prietenul său se însurase, Worth nu renunțase la statutul de celibatar, indiferent de câte femei i se perindau prin fața ochilor. Nu era niciuna care să-l facă să cedeze așa ușor. Era ferm convins că nu o să găsească nici o femeie care să-i pună capac, care să-l facă să-i acorde mai multă atenție decât celorlalte. O femeie care să-l facă să-și dorească propria familie cu ea.

„- Tu ce vrei?
-Nu știu. Vreau…
Ce? Căută o explicație pentru posomoreala ei. Nu-i era prea ușor să spună cu exactitate ce-i lipsea în viață. Dacă ar fi știut, ar fi încercat demult să umple acel gol. De luni de zile avea acest sentiment, că funcționa într-un vid uriaș. […] Nici o împlinire, nici o satisfacție de nicăieri. Tinerețea și întreaga ei vitalitate i se scurgeau în monotonie.
-Vreau să se întâmple ceva, spuse în cele din urmă, ceva care să scuture toate lucrurile astea, să-mi răscolească viața.
-Când îți dorești ceva, fii atentă la ce îți dorești, o sfătui Ladonia aproape șoptit.”

Cyn îl iubise din toată inima pe Tim și îi era greu să lase pe altcineva să-i între pe sub piele din nou. Era conștientă că fiul ei avea nevoie de un model masculin în viața sa, pentru a putea să aleagă cu atenție drumul pe care urma să-l parcurgă, dar nu se simțea pregătită deocamdată.

„- Știi ce îmi spunea mereu mama, că să fiu atentă cu ce îmi doresc?
– Pentru că s-ar putea să primești mai mult decât ți-ai propus.”

Toată lumea insista ca ea să înceapă să mai iasă din rutina acasă – serviciu, dar parcă vorbeau la pereți. Femeia nu ceda cu niciun chip în fața lor. Deși își dorea ca ceva neprevăzut să apară în viața ei, totodată, Cyn nu dorea să iasă din monotonia în care se complăcea zi de zi. Mama ei o sfătui să aibă grijă ce își dorește…

altfel nu se știe când dorința i se va împlini.

Nota mea: 4/5

nota 4


#2 Provocarea de Sandra Brown (Astray & Devil #2)

Provocarea - Sandra Brown.

Pentru a reuși să-și ducă misiunea la bun sfârșit, Kerry Bishop are nevoie de cineva destul de în măsură ca să o ajute să traverseze jungla din Montenegro în siguranță, până la avionul ce va aștepta după aceasta. Dar exista o problemă! Nu doar ea trebuia să ajungă de cealaltă parte, ci împreună cu cei nouă orfani cărora le era profesoară.

Astfel că, presată de timp și disperată ca totul să se termine cu bine și mai repede, tânăra se dă drept o prostituată și se încumetă să intre într-o tavernă plină de bărbați periculoși și femei care, într-adevăr, duc o viață de genul celei în care s-a deghizat. Aflându-se înăuntru, Kerry pune deja ochii pe cineva.

„Era bărbatul cel mai frumos şi periculos din tot barul. De-asta îl dorea.”

Nu era genul de mascul la care se așteptase. Bărbatul căruia reuși să-i stârnească interesul, care era mai mult beat decât treaz, se dovedește a fi Lincoln O’Neal, „unul dintre cei mai renumiți și mai prolifici fotoreporteri din lume”, după cum avea să-și dea seama Kerry puțin mai târziu. Acesta își câștigase reputația în timpul evacuării Vietnamului și nu numai. Înregistrase pe peliculă multe războaie și catastrofe, al căror martor nu putea să le fie oricine. Avea deja la activ două premii Pulitzer pentru lucrările sale mult prea realiste și, cu siguranță, mai urmau și altele.

Acum, știind cu cine are de-a face și, mai ales, că l-a făcut să-și piardă singura șansă la libertatea pe care o câștigase destul de greu, Kerry știe că o să aibă de muncă să-l convingă pe Linc să o ajute. Odată ce a aflat despre ce e vorba, bărbatul încă refuza să facă ceva în privința asta, până nu se asigura că are și el ceva de câștigat, dacă va accepta.

„- Într-o bună zi, nepăsarea ei o s-o bage rău de tot în belea.
Cage, ascunzându-și zîmbetul, își spuse că deja Kerry intrase rău de tot în belea. Linc O’Neal era cea mai mare „belea” pe care o văzuse în viața lui. Cage îl plăcea și mai mult din acest motiv. Și el fusese o mare belea și întotdeauna îl încântase reputația de a fi „băiatul rău” din oraș.”

Ajungând, într-un final, la un consens, cei doi au pornit la drum, sperând să ajungă la capăt în aceeași formație în care au și plecat. Nu le era suficient că drumul era și-așa greu de traversat și plin de obstacole că, între cei doi încăpățânați, deja izbucnise un foc lăuntric pe care amândoi încercau să-l oprească încă de la primele scântei.

Oare avea să reușească misiunea? Dar ei? Aveau să se comporte ca doi străini, după ce aceasta lua sfârșit, sau continuau să meargă pe același drum împreună?

Nota mea: 3.5/5

nota-3,5

text90455842

Anunțuri

2 gânduri despre „Neașteptata iubire & Provocarea – Sandra Brown (recenzii)

    1. Desi se putea mai bine, si „Provocarea” a fost destul de atractiva. 🙂
      O prietena tot la prima carte a tras si i-a placut mult. A incercat-o si pe a doua, dar cred ca a speriat-o primele pagini, in care nu prea era asa mult dialog, si a abandonat-o. :))

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s