Top 5 cărţi/serii #2015

Nu pot să închei aceste ultime zile, fără să clarific situația mea în privința celor mai bune cărți / serii citite pe anul acesta. Mă uit în spate și observ că m-am bucurat de destule lecturi pe care să le țin minte o lungă perioadă de-acum încolo și, cu siguranță, pe unele le voi reciti pentru a-mi reîmprospăta amintirile legate de ele.

De cele mai multe ori, evit să fac top-uri de genu’ ăsta, deoarece chiar nu vreau să aleg. Majoritatea ocupă un loc de onoare în inima mea și nu doresc să le discriminez în vreun fel. Fiecare carte a avut acel ceva al ei (fie că m-au făcut să râd în hohote, să plâng, să vreau să bat pe cineva, să meditez, să arunc cu obiecte în pereți, să țip sau să fiu străbătută de emoții de care nu mă credeam în stare) și, pur și simplu, n-ai cum să vrei să alegi.

Nu-i așa? Poate și voi vă aflați în aceeași situație ca mine și chiar nu vreți să alegeți.

Așa că acest top va fi, oarecum, aleatoriu.

În primă instanță, vă voi vorbi despre primele două volume din seria Lux de Jennifer L. Armentrout, Obsidian și Onix.

„- Ştii ce am crezut eu întotdeauna? a zis el cu o voce caldă. […] Am ajuns la concluzia că în general oamenii frumoşi, adică cei cu adevărat frumoşi, şi pe dinăuntru şi pe dinafară, nu sunt niciodată conştienţi de efectul pe care îl produc.”

Ambele au fost niște lecturi amuzante, imprevizibile, pline de emoții și mister. Un orășel neștiut mai de nimeni, personaje ciudate și priviri crucișe la tot pasul, incidente în miez de noapte, un vecin ce ar trebui interzis pentru cât de sexy este, dar extrem de plin de sine și cu un caracter infect, o adolescentă ordinară, pasionată de cărți și de bloggerit, o soră total opusă ca și caracter față de fratele ei, foarte vorbăreață, ce se dovedește o prietenă de nădejde atunci când ai mai mare nevoie de una. Toate acestea, combinate cu niște replici de mare efect, pline de ironie și umor, presărate cu secrete cutremurătoare ce-ți pot schimba viața exact când nu te-ai gândi la așa ceva, contribuie într-un mod absolut delicios la lumea fascinantă creionată de autoare.

Aflându-se mai mereu prin preajma celor doi fraţi, în special a lui Daemon, Kat are parte de numeroase momente imprevizibile, altele plăcute, altele nu. Se nimereşte numai în situaţii ciudate, ce o pun serios pe gânduri, întrebându-se constant dacă totul este chiar real sau este doar în mintea ei. Nemaipunând la socoteală faptul că Daemon pune paie pe foc şi o face să creadă că doar îşi închipuie lucrurile acelea, când, de fapt, adevărul este altul. Ceva ce ea n-ar trebui să ştie şi, pentru binele tuturor, ar trebui să fie fată isteaţă şi să se ţină la distanţă de ce n-o interesează în mod direct. Dar, se putea ca ea să asculte ceva din tot ce-i îndruga Daemon acolo? Ei bine, nu! Curiozitatea învinge de fiecare dată.

În Onix, lucrurile încep să ia amploare, iar acțiunea și misterul predomină mai mult ca niciodată. Deși lucrurile par, aparent, că ar fi revenit pe un făgaș cât de cât mai normal, nu este chiar așa. Apariția unui nou tip în oraș generează probleme destul de mari între cei doi tineri, unul căutând să-și ia înapoi viața obișnuită și monotonă de zi cu zi, iar celălalt căutând să descopere adevărul din spatele minciunilor și îndoielilor ce-l acapară în prezența noului venit.

Am adorat legătura sinceră care a început să se înfiripe uşor, uşor între cei doi, deşi aveau mare grijă să se ferească unul de altul, să se distanţeze, dar, totodată, să-şi caute compania neîncetat. Amândoi erau conştienţi de ce simţeau unul în preajma celuilalt, chiar dacă n-o spuneau cu voce tare. Doar nu degeaba se spune că gesturile fac cât toate cuvintele ce ar fi trebuit spuse la momentul potrivit.

 „- Aimee, ești…, a șoptit și respirația mi s-a tăiat. […] Hades nu a terminat de vorbit, că m-am trezit cu o avalanșă de zăpadă pe față.
– …plină de zăpadă, a continuat el.”

Următoarea carte pe care doresc să v-o prezint este Căutând fericirea de Teresa Wojcik, carte postată mai întâi pe Wattpad (unde puteți citi primele 10 capitole, pentru a vă face o părere despre stilul tinerei autoare), o platformă pentru scriitori începători ce doresc să-și împărtășească gândurile și sentimentele prin intermediul scrisului. Anul acesta, a avut loc și marea lansare, cartea putând s-o comandați de aici. Romanul este doar primul volum al trilogiei.

Personajele principale, Aimee & Hades, le veţi adora, fără doar şi poate, încă de la început. Amândoi au trecut, oarecum, prin probleme asemănătoare și încă continuă să se lase doborâți de acestea, în loc să aibă curajul de a le rezolva și de a o lua de la capăt. O viață nouă, fără regrete, în care speranța și fericirea să le fie singurele călăuze ale pașilor. Unul caută, inconștient, să nu-și supere familia și prietenii prin deciziile pe care le ia, pe când celălalt nu vrea să audă de ai lui pentru că, la rândul lor, aceștia n-au avut curajul să facă ce trebuia atunci când a fost timpul pentru asta.

Personajele noastre sunt atât de realiste, de contrastante, de adorabile şi de amuzante, că ţi-e şi mai mare dragul să le urmăreşti cum se ciondănesc, cum se joacă, cum se înţeleg atât de uşor doar din priviri şi gesturi, cum se ignoră şi îşi aruncă ocheade unul altuia, ştiind că celălalt nu este atent. Transmit atât de multe emoţii şi sentimente contradictorii, încât nu ştii dacă, în clipa următoare, o să ajungi să plângi, o să râzi sau o să arunci cu ceva, cine ştie pe unde sau în cine. :))

Îmi place joaca asta a lor ciudată, atât de personală şi de trăibilă, în care amândoi au câte ceva de învăţat şi de demonstrat, joacă a cărei fine va fi sau, poate că nu?!, fericirea mult căutată. Asta rămâne să aflaţi singuri! 😉

Deși, la prima vedere, pare o poveste de dragoste tipică, plină de clișee, binecunoscute de toţi, aici avem parte de o lectură imprevizibilă prin care Teresa reușește, la fiecare pagină citită, să ne „zguduie” pământul de sub picioare, într-un mod extrem de armonios și plăcut.

Cum aș putea încheia anul fără să pomenesc (din nou!) despre una din seriile mele preferate? Alina Marinescu prezentă la datorie! Se putea altfel? :))  Toată recunoștiința din lume n-ar fi suficientă pentru a-ți mulțumi, Monica Ramirez, pentru că ai creat asemenea cărți absolut fascinante și atât de pline de realitatea zilelor noastre!!

„Nimic altceva nu apropie doi oameni mai mult decât prezența iminentă a morții, atingerea ei abisală perforând adânc sufletul uman, lăsând în urmă cicatrici eterne.”  

Această serie ne prezintă o poveste primordială de viață ce vizează, într-un mod contrastant, speranța pentru mai bine, dorința pentru mai mult, luminița de la capătul tunelului, riscurile asumate și visele cruciale pentru un viitor incert, dar nu imposibil, ale unui suflet pur ce reușește, din plin, să revină din propriul iad ce amenința să-l învăluie, pentru totdeauna, într-un abis fără scăpare.

Asasin la feminin, #1

Doi pioni pe o tablă de şah, doar că aici, jocul este mult mai periculos decât pare, având ca premiu dulcea libertate. Ar putea fi amândoi câştigători. Sau poate doar unul singur va avea tăria şi forţa necesare să ducă la bun sfârşit lupta. Dar există şansa ca aceasta să fie pierdută de ambii, chiar dinainte să înceapă. Nimic în viaţă nu se obţine uşor, mai ales libertatea.

Identităţi secrete, #2

Jocul de şah al personajelor, atât cu lumea cenuşie care-i constrânge din toate părţile, cât şi cu ei înşişi, nu s-a terminat, ci continuă cu şi mai multă rigoare. Depinde numai de eroii noştrii să dezlege iţele atât de încurcate ce-i va conduce spre libertate şi să descopere finele acestuia, indiferent de consecinţele ivite pe drumul anevoios pe care îl vor parcurge împreună… sau separat.

Balanţa puterii, #3

Jocul i-a prins pe eroii noştri pe căi diferite. Dar, pentru ca unul dintre ei să nu se piardă în sobra singurătate şi liniştita suferinţă, aşa cum o făcuse celălalt, le-a mai adus un tovarăş. Un tovarăş, al cărui drum se va intersecta cu cel care încă mai este pavat cu speranţe, visuri şi dorinţe pentru un posibil viitor.

Bariere de fum, #4

Cu fiecare piesă mutată şi înlăturată de pe tabla ancestrală, jocul de şah devine şi mai primejdios pentru eroii noştri, libertatea, pe care şi-o doresc cu atâta patos, atârnând doar de un singur fir de aţă. Drumul dorinţelor, visurilor şi al speranţei, acum şi al dragostei, al sincerităţii şi al încrederii, pe care-l parcurg doi dintre ei, începe să se îndepărteze uşor-uşor de cel al singurătăţii şi al suferinţei celuilalt, luând-o pe un făgaş ceva mai normal. Dar, asupra a ceea ce s-au chinuit amândoi să construiască împreună, planează un nor greu şi întunecat ce nu le permite să se bucure mai mult decât este nevoie, încetinind cu înverşunare soarele în a le mai lumina calea din faţa ochilor.

Abis, #5

Jocul de şah a ajuns la final. Sau poate că nu. Premiul mult dorit, dulcea libertate, se apropie vertiginos. Dar, numai unul dintre cele două drumuri va putea să izbăvească şi să găsească luminiţa de la capătul său, care tinde să se mărească cu fiecare obstacol înlăturat, cu fiecare gând toxic lăsat în urmă. Numai acel drum va reuşi să făurească un nou început, pentru ca, în final, cenuşiul vieţii să fie înlocuit cu cele mai vii culori ale acesteia.

Provocarea (I + II) de Simona Stoica (Rephelimii #1) nu putea lipsi de pe aici. ^_^

„Nu îndrăzneam să-mi întorc privirea, dar aveam din nou impresia că eram urmărită, doar că acest lucru nu părea să mă mai deranjeze. La fel ca în parc, mă simţeam ocrotită şi în siguranţă.”

„La început era Cuvântul…” Nimic mai adevărat. Dumnezeu a ştiut ce face când a dat glas oamenilor, nu doar să se exprime şi să comunice între ei, dar şi pentru simplul fapt că, prin cuvintele rostite, noi, oamenii, am căpătat o unealtă, o armă chiar, prin intermediul căreia putem reda sau distruge vieţi, fără să lăsăm urme. Un simplu cuvânt îţi poate schimba Soarta, fără a i te putea împotrivi.

Ca şi în realitate, si în lumea creată de Simona, personajele au tendinţa de a se cataloga unele pe altele datorită cuvintelor rostite. Cuvântul este la putere, având o influenţă destul de mare asupra noastră. Nişte simple cuvinte ne pot răni sau ne pot reda o speranţă de mult pierdută. Ne pot face să ne pierdem încrederea unii în alţii. Ne împing de la spate, pentru a face lucruri de care ne este teamă şi nu avem curajul necesar de a le duce la capăt. Ne pot provoca să ne avântăm cu capul înainte, fără a ţine cont de consecinţe.

Dacă doar un simplu cuvânt are o mare influenţă asupra noastră, ce am mai putea să spunem despre timp, despre cel mai mare duşman pe care o fiinţă îl poate avea, ce se joacă cu Soarta noastră fără milă?

Sunt sigură că multă lume se întreabă ce este cu adevărat acesta. Chiar şi eu o fac.

Mă întreb dacă timpul are gen, dacă este un el sau o ea. Sau este o combinaţie între? Oare nu oboseşte să tot meargă înainte? Nu s-o fi plictisit să facă la infinit acelaşi drum? De ce nu se opreşte măcar o clipă, să se uite în urmă şi să vadă ce a săvârşit? Chiar nu-i pasă pe cine a bucurat sau pe cine a întristat? Atât de mândru(ă) este, încât să nu vadă mai departe de lungimea nasului (asta, dacă are unul :)) )?

Ce spuneți, sunteți pregătiți să acceptați provocarea și să simțiți citiți pe pielea voastră ce poate face un simplu cuvânt și timpul, atunci când te iau pe nepregătite? Eu am făcut-o deja, voi ce mai așteptați?

 ” În viața mea nu mi-am dorit să dau în cineva, darămite să o fac, așa că gestul meu îmi provoacă de-a dreptul greață. Și totul e din cauza lui! A lor! A lui Hayden și Heaton și Holden! A felului în care mă înnebunesc cu glumele și insistențele lor. Cu modul în care mă forțează să fac exact ce nu îmi doresc și… La naiba, a felului în care mă fac să mă simt!”

O ultimă carte despre care aș vrea să vă vorbesc este Triplu H de Corina Cindea. Ca și Căutând fericirea a Teresei Wojcik, și aceasta a fost postată pe Wattpad (unde veți găsi primele 11 capitole ale primului volum, cât și cea de-a doua carte) și, apoi, publicată de Corina pe cont propriu. Deci, pentru a o comanda, trebuie să luați direct legătura cu autoarea, fie pe wattpad, fie pe pagina personală de facebook.

Cartea ne prezintă povestea lui Kim Larsen, o tânără ce dorește să schimbe mediul în care trăiește și să înceapă o viață nouă, preferând normalitatea și monotonia de toate zilele în locul aglomerației și mondenismului cu care a tot crescut.

Așa că, reușind să-și convingă mama să o lase să plece singură din orașul natal, aceasta și-a ales un loc în care să nu fie cunoscută de nimeni, înafară de propria persoană. Un loc în care să poată fi doar o fată obișnuită, care se îmbracă normal și nu se împopoțonează pentru a face pe plac cuiva. Un loc în care să-și ducă visele la împlinire pe făgașul pe care și l-a ales singură. Un loc în care să fie…ea.

Dar, se pare că întâlnirea neprevăzută cu frații Morgan – Hayden, Heaton și Holden–  îi cam dă bătăi mari de cap tinerei, iar planul pe care și l-a bătut în cuie, cu atâta ambiție și încredere în ea, va zdrăngăni destul de tare. Și acest zdrang-zdrang va ține până ce Kim va lua deciziile cu inima și nu cu mintea. Decizii ce vor schimba viețile tuturor celor care îi vor apărea în cale, nu doar pe a ei. V-am făcut curioși, nu-i așa?

---

Care este topul vostru pe anul acesta?